Avocatii si mediatorii explica Noul Cod de Procedura Civila

 

Intrarea in vigoare, la 15 februarie 2013, a Noului Cod de Procedura Civila (NCPC) aduce schimbari importante in modul de desfasurare a proceselor. Specialistii spun ca unifica majoritatea dispozitiilor care reglementeaza raporturile de drept privat, introducand totodata si reglementari noi ce reflecta orientarile doctrinei si jurisprudentei moderne. Marile case de avocatura au explicat pentru revista „Finantistii” care sunt principalele schimbari ce au intervenit odata cu adoptarea noii legislatii procesual civile.

Una dintre modificarile importante aduse de NCPC vizeaza, dupa cum spun avocatii, „reasezarea competentelor instantelor in matca fireasca”. S-a stabilit astfel ca instanta de drept comun in materie civila este tribunalul, iar instantele superioare devin, cu unele exceptii, doar instante de control judiciar.

„Astfel, Curtea de Apel devine instanta de drept comun pentru judecarea apelurilor, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie devine instanta de drept comun pentru judecarea recursurilor. Desigur, impartirea prezentata cunoaste anumite nuantari, in cazurile in care legea prevede expres o alta competenta sau o cale de atac diferita fata de cea stabilita prin art. 95-97 din NCPC”, precizeaza Remus Codreanu, Managing Associate Kinstellar.

Contestatia privind tergiversarea procesului

Tergiversarea proceselor a reprezentat intotdeauna o problema in Romania. Acum se incearca evitarea acestor situatii, art. 522-525 avand ca obiect incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil. „Cele mai numeroase schimbari vizeaza procedura contencioasa, si in special judecata in fata primei instante, care acum este organizata in doua etape: cercetarea procesului si dezbaterea fondului. In prima etapa, care are loc doar dupa verificarea cererii de chemare in judecata sub aspectul indeplinirii cerintelor legale, instanta solutioneaza exceptiile, incuviinteaza si administreaza probele si dispune celelalte masuri necesare pregatirii dezbaterii in fond a procesului. Aceasta etapa se desfasoara, in principiu, in camera de consiliu, instanta avand obligatia de a estima durata cercetarii procesului inca de la primul termen, urmand a acorda termene scurte in continuare. In etapa dezbaterii fondului, ca regula, in sedinta publica, partile au cuvantul pe fondul cauzei, fiind totodata obligate a depune orice inscrisuri pana la inchiderea dezbaterilor”, spune Cristina Alexe, Managing Associate Popovici Nitu & Asociatii.

La randul sau Corina Radu, Senior Associate Pachiu si Asociatii, arata ca „NCPC instituie inclusiv posibilitatea de a-l obliga pe cel care in mod intentionat a condus la amanarea cauzei sa plateasca despagubiri celeilalte parti pentru prejudiciul creat, sub conditia dovedirii existentei unui atare prejudiciu, fie material, fie de ordin moral. Pentru asigurarea efectiva a celeritatii procedurii judiciare, legiuitorul creeaza o institutie absolut noua, respectiv contestatia privind tergiversarea procesului. Este o prevedere importanta, intrucat creeaza posibilitatea justitiabilului, care se considera lezat de amanarea judecarii cauzei, sa formuleze o plangere prin care sa solicite luarea masurilor legale pentru inlaturarea tergiversarii nejustificate a procesului si solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil”.

Apelul si recursul

O alta schimbare importanta adusa de NCPC priveste regimul apelului si al recursului. „In primul rand, termenul general de exercitare a apelului si a recursului a fost extins de la 15 la 30 de zile de la comunicarea hotararii atacate. Ca si in vechea reglementare, apelul si recursul se depun la instanta care a pronuntat hotararea atacata. Elementul de noutate absoluta consta in prelungirea unor competente administrative ale instantelor care au pronuntat hotararea atacata dincolo de momentul inregistrarii apelului sau recursului. Potrivit NCPC, instanta care a pronuntat hotararea este cea care comunica apelul, respectiv recursul intimatului. Intampinarea formulata de apelant/recurent si raspunsul la intampinare al intimatului se transmit aceleiasi instante. Abia dupa comunicarea intampinarii si depunerii raspunsului la intampinare dosarul este transmis instantei de apel sau de recurs care stabileste primul trermen de judecata in maximum 60 de zile”, explica Radu Damaschin, Partener in departamentul de litigii al NNDKP.

Intervine medierea

De asemenea, in cazul litigiilor intre profesionisti nu mai exista reguli speciale de solutionare fiind suprimata procedura concilierii prealabile. NCPC pune insa accentul pe mediere ca procedura alternativa de rezolvare a diferendelor. “Desi reglementarea medierii are drept scop degrevarea instantelor si impulsionarea partilor spre solutionarea amiabila a litigiilor intervenite intre acestea, apreciem ca, in practica, o astfel de dispozitie ar putea conduce la tergiversarea solutionarii litigiilor, sansele de reusita ale acestei proceduri fiind credem destul de mici in cazul partilor care, formuland cereri de chemare in judecata, au recurs deja prin aceasta la forta coercitiva a statului pentru apararea drepturilor si intereselor lor”, crede Timeea Ciudin, Associate, White & Case.

Punctele slabe ale noului Cod

Chiar daca specialistii apreciaza in linii mari noua legislatie procesual civila, sunt si cateva elemente care provoaca nemultumiri in randul avocatilor. Mihai Jelea, Senior Associate Eversheds Lina & Guia, este de parere ca „printre posibilele neajunsuri ce ar putea fi amintite se numara si faptul ca legea de punere in aplicare aduce numeroase derogari de la regimul juridic instituit prin Noul Cod Civil, facand ca unele dintre dispozitiile importante ale legii noi sa fie, cel putin pentru moment, litera moarta (spre exemplu: efectul constitutiv al inscrierilor in cartea funciara – efect amanat pana la finalizarea lucrarilor de cadastru, fara insa un orizont de timp clar pentru implementare)”.

O alta posibila problema este semnalata de Ramona Voinea, avocat la Bostina& Asociatii. Specialistul atrage atentia ca prin aparitia Legii nr. 2/2013 leguitorul a adus modificari in ceea ce priveste competenta instantelor de judecata, iar acestea vor trebui sa transmita pe cale administrativa dosarele catre acele zone care au competenta de a le solutiona.

„In practica insa, apare problema momentului la care instantele transmit aceste cauze catre instantele ce devin competente in solutionarea respectivei cauze conform noilor dispozitii si intarzierea ce se produce prin aceasta masura ce se doreste a degreva instantele, care in fapt ingreuneza situatia partilor implicate in cauzele respective. In masura in care in prezent exista cauze care au stabilit prim termen de judecata in 2014 sau chiar 2015, se naste intrebarea legitima daca partile sunt nevoite sa astepte pana la primul termen ca respectiva cauza sa fie transmisa pe cale administrativa catre instanta competenta si sa suporte prejudiciile cauzate de aceasta masura administrativa”, afirma avocatul.

Desigur, un act normativ de o asemenea amploare este in mod inevitabil perfectibil si va ridica in continuare numeroase intrebari si dificultati in aplicare, fara insa ca prin aceasta sa i se diminueze statutul de instrument de modernizare a societatii romanesti.

Executarea silita

Schimbari importante intervin si in materia executarilor silite. Ionut Serban, Avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii, subliniaza ca, potrivit NCPC, este favorizat in primul rand creditorul care se bucura de sprijinul unor institutii care asigura o mai rapida si efectiva punere in executare a titlului sau.

„Nu in ultimul rand, prin NCPC s-a urmarit remedierea neajunsurilor vechii reglementari in materia executarii silite, neajunsuri semnalate de practica. Astfel, noua reglementare contine multe institutii noi si incearca sa confere o mai mare suplete procedurii. Totodata, se confera garantii sporite participantilor la procedura – debitorul si creditorul/creditorii care urmaresc satisfacerea creantei. Este adevarat ca anumiti practicieni au semnalat deja o serie de inadvertente in corelarea unor reglementari, insa efectele in practica vor fi vizibile abia dupa o perioada de timp de la data intrarii in vigoare si aplicarii noului Cod”, afirma specialistul.

Cristina Alexe, Managing Associate Popovici Nitu & Asociatii:
„Desi pastreaza multe dintre elementele de structura si continut ale vechii reglementari, NCPC a reusit modernizarea procedurii civile si reflectarea la nivel normativ a solutiilor practicii judiciare nationale (inclusiv deciziile Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia recursului in interesul legii), a jurisprudentei CEDO si a instantelor comunitare, precum si armonizarea cu dispozitiile Noului Cod Civil si ale legilor speciale relevante. La nivel de structura, NCPC, descris in Legea nr. 134/2010, se remarca prin titlul preliminar care precede cele sapte Carti ale Codului si consacra pentru prima data intr-un mod exhaustiv, expres si unitar principiile fundamentale ale procesului civil, inclusiv prin detalierea rolului judecatorului in procesul civil. Judecatorul este chemat a fi un adevarat <manager al cauzei>, recunoscandu-i-se acestuia si dreptul introducerii in cauza a tertilor.”

Ionut Serban, Avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii:
„O schimbare importanta vizeaza reglementarile in materia executarii silite. Creditorul este cel favorizat in primul rand prin institutii care asigura o mai rapida si efectiva punere in executare a titlului sau (ex.: eliminarea unor formalitati precum cerinta investirii cu formula executorie; competente sporite asigurate executorului judecatoresc de a obtine informatii in legatura cu starea patrimoniului debitorului; procedura provocarii creditorilor bugetari sa isi declare creantele sub sanctiunea de a nu mai putea invoca rangul de preferinta etc.). De asemenea, NCPC ofera garantii sporite debitorului sau altor creditori care ar putea fi interesati de o executare silita pornita de un alt creditor (ex. dreptul debitorului de a solicita restrangerea executarii silite atunci cand valoarea creantei executate depaseste in mod evident valoarea bunurilor supuse executarii, dreptul altor creditori de a interveni in executarea declansata de un creditor etc.). In temeiul noilor reglementari, spre exemplu, un debitor al unei banci poate solicita instantei ca executarea bancii sa se limiteze numai la imobilul care face obiectul ipotecii bancii, nu si asupra altor bunuri ale sale (alte imobile neipotecate in favoarea bancii, bunuri mobile, poprire).”

Remus Codreanu, Managing Associate, Kinstellar:
„Una dintre cele mai importante modificari aduse de Noul Cod de Procedura Civila in materia cailor de atac o reprezinta faptul ca partile au acces la un dublu grad de jurisdictie deplin. Astfel, cu exceptia unor situatii reglementate expres (ex. in materia contenciosului administrativ) o hotarare data in fond este supusa intotdeauna caii de atac a apelului, care are efect devolutiv, ceea ce presupune ca instanta se pronunta asupra fondului litigiului, hotarand atat in fapt, cat si in drept. Este important de subliniat faptul ca Noul Cod nu mai contine o dispozitie precum cea cuprinsa in art. 3041 din Vechiul Cod de Procedura Civila si care se aplica recursurilor declarate impotriva hotararilor care nu puteau fi atacate cu apel. Eliminarea unei prevederi care a dat nastere la o multime de dezbateri doctrinare si la solutii jurisprudentiale opuse, mai ales in sensul admiterii sau neadmiterii de probe noi in recurs, nu poate fi decat salutar. De altfel, nu numai Codul, dar si legislatia de punere in aplicare coreleaza dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila cu dispozitiile altor acte normative, in sensul ca hotararile care anterior puteau fi atacate doar cu recurs, urmeaza sa fie atacate cu apel.”

Corina Radu, Senior Associate, Pachiu si Asociatii:
„Aspru criticata de-a lungul timpului, atat la nivel national, cat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, lipsa de celeritate in solutionarea cauzelor de catre instantele din Romania a reprezentat una dintre principalele preocupari ale legiuitorului. Acest aspect a condus la adoptarea unor solutii inovative, menite sa inlature neajunsurile duratei excesive a procedurilor judiciare si sa asigure solutionarea intr-un termen rezonabil a cauzelor, precum si respectarea dreptului la un proces echitabil inclusiv in faza executarii silite. Astfel, Noul Cod de Procedura Civila reglementeaza o serie de mecanisme menite sa asigure garantiile duratei rezonabile de obtinere si ulterior de punere in executare a unei hotarari judecatoresti.”

Radu Damaschin, Partener in Departamentul de litigii al NNDKP:
„Un alt element de noutate absoluta in materia recursului priveste semnarea recursului, a intampinarii si a raspunsului la intampinare obligatoriu de catre avocat sau, in cazul persoanelor juridice, de catre consilierul juridic. Printr-o astfel de reglementare aparent restrictiva s-a urmarit ca aceasta cale extraordinara de atac sa fie promovata sau macar asumata de un profesionist, inlaturandu-se astfel demersurile vadit neintemeiate. Ramane de vazut in ce masura o astfel de prevedere va rezista unor previzibile atacuri in neconstitutionalitate din partea celor care nu vor sau nu-si permit sa angajeze un avocat.”


Gabriel Voinescu, Senior Associate White & Case:

„Cu titlu de principiu, este de mentionat faptul ca, odata cu intrarea in vigoare a NCPC, nu mai exista reguli speciale de solutionare a litigiilor dintre profesionisti, fiind astfel suprimata si procedura concilierii prealabile. In schimb, este accentuat rolul medierii ca procedura alternativa de solutionare a diferendelor. Astfel, pentru materiile care se circumscriu art. 60¹ din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, se instituie obligativitatea partilor si/sau a partii interesate de a face dovada participarii la sedinta privind avantajele medierii. Mai mult, conform art. 227 NCPC, judecatorul poate recomanda partilor sa participe la o sedinta privind avantajele medierii, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.”


Mihai Jelea, Senior Associate Eversheds Lina & Guia:

„In cazul in care ulterior incheierii unui contract executarea acestuia a devenit excesiv de impovaratoare (dar nu imposibila) pentru una dintre parti din motive neimputabile acesteia, ea poate cere instantei fie adaptarea contractului la noile imprejurari (i.e. ajustarea contraprestatiilor), fie incetarea contractului. Aplicarea impreviziunii este exclusa atunci cand circumstantele ce au dus la dezechilibrul contractual puteau fi prevazute intr-un mod rezonabil la momentul incheierii contractului. De asemenea, impreviziunea nu-si gaseste aplicarea nici in situatia in care riscul aparitiei dezechilbrului contractual a fost asumat de catre partea in cauza (de exemplu: o clauza contractuala in care sunt asumate expres riscurile valutare). Institutia impreviziunii are ca scop evitarea unui dezechilibru contractual creat ca urmare a unor imprejurari exterioare vointei partilor, stabilindu-se astfel o exceptie de la obligativitatea efectelor contractelor. Printre situatiile in care impreviziunea este aplicabila pot fi mentionate: modificarea radicala a ratei dobanzii in contractele de finantare ca urmare a crizei financiare, fluctuatiile neobisnuite ale cursului valutar etc.”

Ramona Voinea, avocat Bostina& Asociatii:
“Un aspect de noutate ce apare in reglementarea Noului Cod de Procedura Civila este procedura ordonantei de plata, ce reprezinta in acest moment unica procedura privind recuperarea creantelor certe lichide si exigibile, avand in vedere ca prin adoptarea Noului Cod de Procedura Civila, prevederile O.G. 5/2001 si O.U.G. 119/2007 au fost abrogate. Noile prevederi instituie o procedura prealabila obligatorie de somare a debitorului, acordandu-i acestuia un termen de 15 zile in care are posibilitatea sa achite creanta solicitata. Aceasta procedura prealabila poate ingreuna si intarzia totodata procedura ordonantei, insa pe de alta parte in acest caz nu sunt aplicabile dispozitiile <etapei scrise>, anterioara etapei de cercetare a procesului si de dezbateri asupra fondului cauzei reglementata de noile dispozitii, ce instituie termene speciale in care partile formuleaza aparari sau completeaza cererea de chemare in judecata, eficientizandu-se astfel aceasta procedura”

Sursa:http://www.finantistii.ro/business-lawyers/avocatii-explica-noul-cod-de-procedura-civila-77988

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

(Visited 197 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns