Press "Enter" to skip to content

Ce avantaje aduce medierea penala?

M P 0

Mediatorul Doin Ilie a publicat pe blogul personal un articol despre motivele acceptarii sau refuzarii medierii de faptuitori si victime. Care sunt avantajele dar si interesele victimelor si a faptuitorilor in medierea penala vedeti in materialul de mai jos:
Medierea penala este un proces de solutionare amiabila a conflictului dintre faptuitor si victima, conflict generat de fapta penala care ia forma uneia sau mai multor infractiuni prevazute de legea penala. Cu alte cuvinte orice infractiune unde exista persoana vatamata (fie ca e persoana fizica, fie ca e persoana juridica, ori mai multe persoane fizice si/sau juridice) poate fi solutionata prin mediere.
Participarea la mediere a faptuitorului si a persoanei vatamate este la libera alegere a acestora. Nimeni dintre acestia nu poate fi constrans la medierea conflictului/situatiei in care se afla, deoarece nimeni nu poate fi obligat sa negocieze solutii ori intelegeri amiabile, ar fi un nonsens. O intelegere amiabila presupune libera determinare si bunavointa in negocierea si alegerea unui acord, si nu poate face obiectul unei impuneri. Altfel nu am mai vorbi de o intelegere/solutie amiabila ci de o solutie impusa.
In noua legislatie penala de tip restaurativ medierea este un instrument util pus la dispozitia faptuitorului si a persoanei vatamate. Dar pentru a apela la mediere atat faptuitorul cat si persoana vatamata trebuie sa fie motivati sa o faca. Determinarea si stimularea acestora sa apeleze la mediator si sa isi solutioneze prin mediere situatia conflictuala este o preocupare constanta a legiuitorului, chiar si cand se vorbeste de medierea civila sau familiala.
Ramanand in domeniul medierii penale, constatam ca legiuitorul ofera atat faptuitorului cat si persoanei vatamate diferite avantaje pentru participarea in mod activ si eficient la procesul de mediere, avantaje care sunt in fapt motivele alegerii medierii penale.Cantarirea acestor avantaje este o chestiune individuala si conduce la acceptarea sau refuzul medierii, fie ca vorbim de faptuitor, fie ca vorbim de persoana vatamata.
Un lucru important este cunoasterea acestor avantaje de catre faptuitor si persoana vatamata. Oricare dintre acestia accepta sau refuza medierea in functie de cunostintele lor privind medierea penala si avantajele utilizarii acesteia, asa cum vom vedea in continuare. Cert este ca acestia trebuie sa cunoasca ce este medierea penala si avantajele folosirii acestei metode de solutionare a conflictului lor, altfel medierea ramanand un instrument no name pentru ei.
Am ramas neplacut surprins cand in februarie 2015 a venit o clienta care era inculpata intr-un dosar de inselaciune si desi avea avocat acesta i-a zis sa nu mearga la mediator, ca nu e pretabila medierii situatia ei, si ca degeaba merge la mediere. Fiul acesteia, student la drept si-a intrebat profesorii daca medierea este benefica la inselaciune si cu ce avantaje, si afland ca medierea unei inselaciuni poate duce la incetarea procesului penal, a luat legatura imediat cu mine si intr-o saptamana am reusit medierea infractiunii respective. Nici nu am luat legatura cu acel avocat, am facut medierea fara ajutorul lui, nu era un caz dificil. Si chiar daca ar fi fost unul dificil, nu stiu daca si cum m-ar fi ajutat el ca avocat, devreme ce de 1 an ascunsese fata de clienta sa posibilitatea medierii dosarului ei, si cand ea aflase ii daduse informatii eronate si false privind medierea.
Nu a fost singurul caz in care posibilitatea medierii a fost dosita de avocat. Intr-o zi am fost sa depun in sedinta un Acord de Mediere la Curtea de Apel Bucuresti, si asteptand ordinea dosarului clientilor mei, langa mine un inculpat venise cu partea vatamata la avocat si ii spusese ca e gata sa se impace – la care doamna avocat i-a spus ca nu se mai poate impaca, nu se mai poate face nimic. Persoana vatamata era un batran care chiar il iertase pe inculpat si deci se impacasera, nu mai avea nici o pretentie de la el; insa doamna avocat in loc sa le spuna ca in acea faza procesuala nu se mai pot impaca ci singura lor varianta este sa mearga la un mediator, a omis acest lucru. Nu stim daca din nestiinta sau cu bunastiinta. Nu a fost singurul caz in care I s-au ascuns inculpatului avantajele medierii penale. Foarte multi inculpati apeleaza la medierea penala doar dupa ce afla in cercul lor de prieteni despre avantajele medierii, si nu dupa ce afla de la aparatorii lor, fie ca sunt din oficiu, fie ca sunt alesi. Din practica medierii penale in biroul meu de mediere pot spune ca putine cazuri penale ajung la mediere prin avocat.
Asadar pentru a se putea apela la mediere trebuie cunoscute procedura si evantajele medierii, ca mai apoi atat faptuitorul cat si persoana vatamata sa cantareasca daca e oportuna sau nu medierea cazului.
A.Motivele acceptarii si initierii medierii de catre faptuitor consta in avantajele legale pe care acesta le are in urma medierii. Este binecunoscut faptul ca la acest moment in legislatia din Romania, la orice infractiune unde este posibila retragerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata sau impacarea faptuitorului cu persoana vatamata, un acord de mediere are putere extinctiva asupra procesului penal. Acordul de mediere in toate aceste infractiuni inceteaza procesul penal in baza art 16 lit g teza finala din Noul Cod de Procedura Penala, cu alte cuvinte acordul de mediere inlatura raspunderea penala. Acesta este marele avantaj al medierii penale pentru faptuitori si motivul principal si unic as zice eu pentru care acestia apeleaza la mediator si initiaza procedura de mediere.
La celelalte infractiuni (unde nu este posibila retragerea plangerii prealabile ori impacarea) medierea poate constitui circumstanta atenuanta, putand conduce judecatorul la individualizarea unei pedespe mai mici. In general acest lucru se intampla la infractiuni contra patrimoniului, dar este posibil ca medierea sa fie o atenuanta a raspunderii penale si in celelalte infractiuni, atat timp cat raul produs persoanei vatamate este reparat de catre faptuitor prin mediere. As puncta ca atenuarea pedepsei este facultativa, nu opereaza de drept ca incetarea procesului penal si astfel medierea – ar spune inculpatul – e facuta degeaba; multi nici nu apeleaza la mediator in aceste infractiuni deoarece efectele unui acord de mediere sunt incerte. Bunaoara el plateste medierea, plateste prejudiciile materiale, plateste si daune morale, si se poate trezi cu faptul ca acordul de mediere depus la dosar nu este luat in calcul ca circumstanta atenuanta la individualizarea pedepsei, deoarece acest lucru este la latitudinea judecatorului. Drept pentru care el nu alege medierea, nefiind sigur de efectele medierii. In contextul celor de mai sus as exemplifica pentru o mai buna intelegere cazul unei talharii. O tanara pe strada este agresata si I se ia lantul de aur de la gat si poseta cu 10.000 de euro in ea. Fapta este incadrata la talharie, iar la talharie partile nu se pot impaca. Persoana vatamata ar vrea sa isi recupereze prejudiciul, faptuitorul este dispus sa ii dea banii si lantul de aur dar nu are nici un avantaj sigur si cert din partea legiuitorului daca ii repara prejudiuciul, deci nu are nici un interes sa repare raul produs. Asta deoarece conform art 75 alin 1 it d indice 1 NCP repararea prejudiciului in cazul talhariei nu constituie circumstanta atenuanta legala (deci obligatorie pentru judecator), ci poate constitui o circumstanta atenuanta cf art 75 alin 2 lit a NCP (ramanand la latitudinea judecatorului daca o aplica sau nu). Aceasta incertitudine procesuala duce la lipsa de eficienta a medierii penale in astfel de infractiuni (unde exista persoana vatamata, exista prejudicii mari, insa nu exista posibilitatea retragerii plangerii sau impacarii – institutii care sa faca aplicabila si medierea).
De lege ferenda s-ar putea mari cadrul medierii penale si la astfel de infractiuni, prin stipularea expresa a posibilitatii de mediere si a efectelor legale ale unui acord de mediere in aceste cazuri. Acest lucru ar veni in intampinarea persoanelor vatamate in recuperarea prejudiciilor scopul principal al justitiei restaurative. Bineinteles medierea ramanand tot la libera alegere a faptuitorilor si persoanelor vatamate, dar avantajele oferite de stat sa fie cat se poate de clare si explicite pentru fiecare in parte, si in acelasi timp sa fie suficiente pentru a stimula persoanele din astfel de cauze sa apeleze la mediere.
B.Motivele acceptarii medierii de catre persoana vatamata sunt in fapt avantajele medierii pentru aceasta. In toate cazurile de mediere penala interesul principal al persoanei vatamate este repararea raului produs, si doar arareori anii de detentie pentru inculpat (in general la infractiunile de violenta ori privind viata sexuala). Recuperarea prejudiciului/a pagubei suferite este aproape intotdeauna suficienta si multumitoare. Uneori recuperarea pagubei suferite nu este suficienta, persoana vatamata avand si anumite suferinte de ordin fizic sau moral , drept pentru care I se solicita faptuitorului acoperirea costurilor de spitalizare ori daune morale care sa echivaleze intrucatva si cumva raul suferit. Uneori persoana vatamata nu sufera un prejudiciu financiar, ci sufera un prejudiciu de imagine. Astfel ea va dori repararea acestui prejudiciu de imagine. Uneori suferinta nu poate fi cuantificata nici in prejudicii de imagine, nici in prejudicii financiare, raul suferit fiind de o amploare inimaginabila pentru victima. In aceste cazuri se intelege de la sine ca persoana vatamata va accepta cu greu ori nu va accepta o discutie privind o solutie amiabila cu un mediator, asta pentru ca orice intelegere s-ar discuta nu ar multumi-o si nu i-ar satisface nici un interes in cauza.
Este bine de stiut insa ca fie doreste repararea prejudiciilor suferite prin mediere, fie ca nu doreste repararea raului produs ei, fie ca o face prin procesul judiciar penal, persoana vatamata trebuie sa fie multumita de calea de solutionare aleasa de ea, si sa cunoasca riscurile si beneficiile procedurii alese. Asadar trebuie sa cunoasca beneficiile si riscurile unei medieri ale cazului, si beneficiile si riscurile unui proces judiciar penal. Cunoscand aceste aspecte poate alege in cunostinta de cauza calea potrivita intereselor ei.
Tot in practica de pana acum a biroului nostru de mediere am constantat ca majoritatea persoanelor vatamate nu aveau cunostinta despre medierea penala si nici despre avantajele ei. Cu alte cuvinte li se parea bizar uneori chiar suspect ca se pot intelege amiabil cu ajutorul mediatorului. Uneori persoanele vatamate raman mirate ca mediatorul le aduce efectiv banii furati, ori sumele cu care au fost inselate. Insa in urma informarii lor despre procesul de mediere, avantajele medierii si timpii de mediere, in majoritatea lor au raspuns afirmativ medierii si au semnat acorduri de mediere.
Despre motivele acceptarii sau refuzului medierii de catre persoanele vatamate putem spune ca acestea sunt influentate si de natura faptei si a prejudiciului produs. Un furt este mai usor de mediat decat o inselaciune, o lovire ori amenintare este mai grea de mediat decat o inselaciune, etc. Natura faptei si modul de savarsire conteaza mult in acceptarea sau refuzarea medierii.
Din analiza cazurilor penale (loviri, furt si inselaciune) mediate in biroul nostru de mediere a reiesit ca acolo unde prejudiciile sunt mari si foarte mari intotdeauna medierea este acceptata si se finalizeaza cu un acord de mediere, interesul victimelor fiind foarte mare. Prejudicii mari le categorisesc pe cele de peste 10.000 de lei. Prejudicii foarte mari peste 100.000 lei. In toate aceste cazuri acoperirea integrala dar chiar si partiala duce la incetarea conflictului si la multumirea persoanei vatamate. In cazurile unde prejudiciile sunt mici sau foarte mici, ori acestea nu exista (infractiuni de flagrant unde prejudiciul este indisponibilizat ori tentative la infractiuni) acceptarea sau refuzul medierii se reliefeaza in concordant cu un interes destul de scazut in randul persoanelor vatamate. Tot din analiza facuta de biroul meu de mediere a rezultat ca unde prejudiciul este de cateva mii de lei medierea este acceptata in cele mai multe cazuri, cu mici exceptii. In infractiunile mediate ce au avut ca prejudiciu suma de 1.000 lei sau cateva sute de lei, medierea a fost deseori refuzata, persoana vatamata nefiind interesata si neavand nici un avantaj pentru recurgerea la mediere. Deasemeni la infractiunile fara prejudiciu medierea in majoritatea cazurilor a fost refuzata, existand insa si exceptii. Exceptiile le regasim la infractiunile cu prejudicii de cateva sute de lei ori la infractiunile fara prejudiciu, si consta fie in iertarea pur si simpla a faptuitorului de catre persoana vatamata fara ca aceasta sa aiba vreo pretentie materiala, fie in solicitarea de catre persoana vatamata a unei sume de bani ce consta in daune morale, suma ce pornea de la aproximativ 2.000 de lei si putea urca pana la mii de euro. De la caz la caz si in functie de situatia juridica a faptuitorului (antecendete penale, aflat in perioada de incercare, concurs de infractiuni sau alte dosare penale pe rolul instantelor/parchetelor) si in aceste conditii s-au semnat acorduri de mediere, faptuitorul fiind constrans de situatie sa accepte o intelegere amiabila.
Observam ca recuperarea prejudiciilor materiale si plata daunelor morale sunt motivele acceptarii de catre persoana vatamata a unei intelegeri cu faptuitorul. Motivele acceptarii medierii penale de catre victima sunt si flexibilitatea medierii (mediatorul se poate deplasa oricand la domiciliul persoanei vatamate pentru discutii), timpul scurt de mediere (de la cateva zile la cateva saptamani) si mai important decat acestea costurile medierii penale. Pana in acest moment in biroul meu de mediere toate infractiunile mediate au fost platite in integralitate de catre faptuitori si nicidecum de persoanele vatamate. Cu alte cuvinte acestea nu depun nici un efort si nu suporta nici un cost in medierea cazului lor (cu anumite exceptii), insa cu ajutorul mediatorului isi recupereaza in timp scurt prejudiciile suferite.
Acestea sunt motivele si conditiile acceptarii medierii de catre persoanele vatamate, iar libertatea discutarii si negocierii unei intelegeri amiabile oferita de catre legiuitor victimei prin punerea la dispozitie a persoanei mediatorului vine ca un suport necesar si optim.
Daca pana acum am analizat acceptarea medierii in functie de prejudiciu, daune morale si avantajele procedurii, aducem acum in discutie acceptarea medierii in functie de unele categorii de persoane vatamate.
Criteriul varstei mi-a aratat in practica ca cei mai batrani cu greu accepta procesul de mediere, pe cand cei tineri si de varsta medie sunt mai indulgenti si mai iertatori, mai toleranti cu faptuitorii. Probabil si societatea in care au trait si unii si altii isi spune cuvantul. O societate unde toata lumea mergea la inchisoare pentru orice rau cat de mic facut, ar putea parea la unii un tip de societate ideala (eu nu impartasesc acest punct de vedere).
Un alt criteriu ar fi situatia materiala a victimei. Cu cat victima are o situatie materiala mai buna cu atat accepta mai usor medierea si o intelegere amiabila, este mai fliexibila in discutii si solutii. Persoanele mai precare financiar accepta mai greu medierea, si o accepta doar prin prisma solicitarii prejudiciului ori daunelor morale. Negocierea si medierea este destul de dificila cu astfel de persoane.
Un alt criteriu ar fi statutul juridic al persoanei. Persoanele fizice agreaza medierea in conditii de cele mai multe ori flexibile. Persoanele juridice sunt mai restrictive, iar daca vorbim de persoane juridice tip societati multinationale, politicile acestora privind medierea sunt si mai restrictive, si o mediere este destul de dificila. Insa chiar si in aceste conditii medierea este posibila, se poate initia si finaliza cu succes, chiar daca vorbim de furturi din mall-uri ori inselaciuni produse acestor societati comerciale de tip international.
Un criteriu care duce la acceptarea sau refuzul medierii este si experienta cu justitia a persoanei vatamate. O persoana vatamata care nu a trecut niciodata printr-o sala de judecata nu va vrea sa aiba de a face cu spatiul judiciar. Frica de sala de judecata ori de un proces cu tot ce presupune acesta (drumuri, avocati, stres, cheltuieli) face ca aceasta persoana sa accepte usor medierea si o intelegere amiabila. O persoana vatamata de tip procesoman ori obisnuita cu instantele ar considera un proces ceva normal si ar merge mai degraba pe mana unui judecator decat pe mana unui mediator.
In toate cazurile observam ca medierea penala este acceptata atat de faptuitor cat si de persoana vatamata daca acestia au interese destul de mari in cauza. Interesele sunt in fapt avantajele majore date de legiuitor celor doua parti implicate in conflict. Avantajele acestea sunt interdependente.Cu cat avantajele oferite sunt mai mari si mai clare, avand efecte legale in procedurile penale, cu atat mai mult este folosita medierea unor astfel de cauze.
Personal consider ca oferirea de avantaje majore partilor din conflict este suficienta pentru determinarea partilor sa apeleze la mediere, indiferent ca vorbim de mediere penala, civila, familiala sau comerciala. Oferirea de avantaje ar duce la crearea de interese mari pentru apelul la un mediator in cauzele civile si familiale mai ales. Legiuitorul ar trebuie sa creeze comisii comune de lucru (magistrati, avocati, mediatori )pentru identificarea stimulentelor, punctelor tari si determinante in ceea ce priveste solutionarea amiabila a conflictelor prin mediere.
Avantajele creaza interese, interesele determina folosirea medierii, folosirea medierii duce la relaxarea volumului de munca in spatiul judiciar. Lucru absolut necesar magistratilor din Romania.”
Sursa: http://www.blog.mediatoru.ro/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

(Visited 127 times, 1 visits today)

Comments are closed.