Cu ce ajuta medierea in procesul penal ?

 

Noile prevederi din materia penala, care au intrat in vigoare la 1 februarie, au modificat modul in care se face medierea in procesele penale. Astfel, efectele produse de acordul de mediere incheiat sunt de doua feluri, in functie de tipul infractiunilor comise.

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal (NCP) si noului Cod de procedura penala (NCPP)la 1 februarie 2014, se aplica si dispozitiile din Legea nr. 255/2013 care a modificat Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltand in mod substantial institutia medierii penale.

Potrivit art. 67 alin.1 din Lege nr 192/2006, medierea in timpul unui proces penal ar fi posibila in latura penala pentru un numar restrans de infractiuni, anume cele cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea, iar in latura civila este posibila pentru orice infractiune, dar numai cu privire la pretentiile civile, prin art. 23 alin.1 din NCPP.

Care sunt optiunile intr-un proces penal

In procesele penale, mediere este de doua feluri: civila si penala.

Medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta, in fapt, o tranzactie intermediata de mediator care priveste doar despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci, eventual, va influenta solutia pe fondul actiunii penale. Se poate incheia un astfel de acord pentru orice fel de infractiune.

Medierea penala este o practica restaurativa care presupune dialogul victima – infractor, dar niciuna dintre parti nu poate fi constransa sa apeleze la mediere. In plus, in cazul medierii penale din timpul procesului, partile nu sunt obligate sa se informeze anterior cu privire la mediere si nu exista nicio sanctiune pentru neparcurgerea acestei proceduri.

Aparent, medierea penala ar fi posibila doar pentru infractiunile pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr 192/2006. Atata timp cat, ca urmare a comiterii infractiunii, exista si victima, persoanele/partile pot incheia un acord de mediere prin care sa ajunga la intelegere asupra unor multiple aspecte.

Cand se aplica acordul de mediere in penal ? 

Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere incheiat, se deosebesc:

  • infractiunile urmaribile la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea;
  • alte infractiuni.

In cazul infractiunilor urmaribile la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea, acordul de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte in ambele laturi ale procesului penal.

Mai exact, acordul de mediere se poate aplica pentru 30 de infractiuni din Codul penal si alte infractiuni din 7 legi speciale, in urmatoarele moduri:

  • daca acordul intervine in faza de urmarire penala, procurorul opreste procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validarii, prin autentificare la notar sau consfintire la instanta, caci procurorul nu are atributii decat cu privire la actiunea penala;
  • daca intervine in faza de judecata, inculpatul va fi achitat si se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel in executare.

In cazul altor infractiuniprocesul penal se deruleaza sub aspectul laturii penale dupa regulile obisnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penala.

Astfel, in cazul in care cauza se termina in faza de urmarire penala, ca urmare a acordului partilor, acordul de mediere va putea sta la baza unei solutii de renuntare la urmarire penala, se scrie in art. 318 alin. 1 si alin. 2 din NCPP. Anumite obligatii asumate de parti in cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate in maximum 9 luni, sub sanctiunea revocarii masurii dispuse, aceea de renuntare la urmarire, conform art. 318 alin. 3 si alin. 4 din NCPP.

Daca o cauza este trimisa in judecata, instanta va putea pronunta, dupa caz, condamnarea cu executare in penitenciar, retinand ca circumstanta atenuanta cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii„, potrivit art. 75 alin. 2 din NCP. Tot astfel, in anumite conditii, se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art. 91 din NCP, renuntarea la aplicarea pedepsei, in conditiile art. 80 – 82 din NCP, sau amanarea aplicarii pedepsei, in conditiile art. 83 – 90 din NCP.

Mai mult, prevederile cuprinse in acordul de mediere se vor examina de catre instanta in cadrul procedurii de verificare a conditiilor pentru a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care prevad, printre criteriile referitoare la infractor, si eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, potrivit art. 91 alin. 1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) din NCP.

Clauzele nu se limiteaza la repararea prejudiciului

Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativa, iar durata este de maximum trei luni.

Daca medierea are succes, acordul de mediere trebuie sa consacre intelegerea partilor. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate si nu se limiteaza la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar sa priveasca drepturi asupra carora partile pot dispune.

Astfel, e gresit sa se mentioneze „persoana vatamata isi retrage plangerea prealabila” sau „partile se impaca”, caci atunci se face trimitere la alte institutii, care au regim diferit.

Pe mediator nu trebuie sa il intereseze incadrarea juridica. El poate sa accepte sa faca o mediere indiferent de infractiunea pentru care se poate face plangere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales ca incadrarea juridica definitiva o va face numai instanta la finalul procesului. El trebuie sa se ocupe de medierea conflictului dintre parti, nu de aspectele juridice ale acestuia, informandu-le doar intr-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii, stoparea procedurilor in cazul unor infractiuni „simple”, altele la optiunea magistratului, reducerea pedepsei, renuntarea la proceduri etc.

Acordul de mediere se trimite organului judiciar in original si in format electronic. Partile trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar pentru a confirma intelegerea. Exceptie se face in cazul in care acordul este autentificat la notar.

Sursa:http://harta.avocatnet.ro/index.php/articol/64

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014

(Visited 92 times, 1 visits today)