Cum citam in documentele catre instanta si judecator.

 

Un lucru cunoscut de oricine a citit vreodata o hotarare judecatoreasca: in Romania nu exista un standard privind modalitatea de citare a legislatiei, a jurisprudentei sau a doctrinei.

Nici scoala nici practica nu au elaborat norme unitare cu privire la modul in care trebuie sa te referi la o lege, la o hotarare a Guvernului, la o sentinta judecatoreasca, publicata sau nu, la o decizie a Curtii Constitutionale ori la o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Nimeni nu stie cum trebuie citate lucrarile stiintifice, tratatele sau monografiile in cererile adresate judecatorilor. Documentele redactate de avocati, dar si actele procedurale ale instantelor, arata o diversitate bulversanta de solutii. Referinta legala in Romania inca isi are un turn Babel propriu. Trimiterea la acte normative sau la hotarari judecatoresti se face haotic, potrivit obiceiului propriu, al maestrului de la care ai deprins tehnica redactarii cererilor sau cel mult al locului. Nu exista manuale de citare, asa cum nu exista standarde de stil judiciar ori, cu atat mai putin, standarde de redactare a hotararilor judecatoresti in general. Nefiind nimic obligatoriu, totul este permis.

Scoala scrierii juridice pe care o promovez leaga orice actiune din cursul procedurii judiciare de pragmatism si eficienta. Orice referinta juridica in cererile adresate instantei trebuie facuta in asa fel incat sa-si atinga scopul. Scopul determina forma.

Voi incepe astazi sa vorbesc  despre metoda recomandata de citare a legislatiei, jurisprudentei si doctrinei  in cuprinsul actelor si cererilor adresate instantelor. Aici voi face doar o schita, urmand sa o dezvolt in alte lucrari.

CITAREA CODURILOR

1. Codurile comune se citeaza fara indicarea numarului legii organice care l-a aprobat.Codul penal, Codul civil, Codul de procedura civila s.a. este suficient pentru ca instanta sa inteleaga dintr-o privire la ce se face referire.

2. Desi in majoritatea hotararilor judecatoresti se utilizeaza prescurtarile uzuale (C. civ., C. pen., C. pr. civ sau C.p.c.,), recomand folosirea de fiecare data a denumirii complete. Recomandarea mea priveste atat considerente estetice (c.p.c. sau c.p.p. aduce mai degraba a codul morse), cat si posibilitatea ca acest manierism sa fie receptat de unii judecatori drept o dovada suplimentara de respect formal pentru instanta.

3. Indicarea numarului legii prin care a fost adoptat un cod ar trebui sa se faca doar in mod exceptional. Pur si simplu nu are rost sa se indice un numar care mai mult ca singur nu spune nimic judecatorului si nu va spune nimic nici voua in afara ecranului programului legislativ. Cati mai stiti de exemplu ca vechiul cod penal era Legea nr. 15/1968? Avem un singur Cod penal, un singur Cod civil si un singur Cod de procedura civila. Cu siguranta judecatorii stiu unde sa gaseasca rapid aceste coduri si fara sa le indici didactic numarul legii si anul publicarii in monitorul oficial. In concluzie, atunci cand vorbim de the big four, cele patru coduri esentiale, judecatorii si avocatii vorbesc aceeasi limba, una simpla.

Ex: vom spune art. 45 din Codul de procedura civila sau art. 45 C. pr. civ., iar nu art. 45 din Legea nr. 45/2010 si nici macar art. 45 din Lege nr. 45/2010 privind Codul de procedura civila.

4.  Daca nu sunteti de acord cu sfatul meu de a folosi denumirea completa a codurilor, atuncifolositi prescurtarile folosite in instantele judecatoresti. Uneori acestea nu corespund cu prescurtarile cerute in publicatiile academice (luati drept model revista Dreptul a UJR), dar nu ar trebui ca asta sa va impiedice sa comunicati eficient in relatia cu instanta.

Codul civil = C. civ.

Codul penal = C. pen.

Codul de procedura civila = C. proc. civ. (sau C. pr. civ. potrivit standardelor academice)

Codul de procedura penala = C. proc pen. (sau C. pr. civ. potrivit standardelor academice)

Cod fiscal = C. fisc.

Cod procedura fiscala = C. proc. fisc. (sau C. pr. fisc. potrivit standardelor academice)

 

5. Exista si unele coduri care nu se prescurteaza niciodata. Daca veti spune C. vam., va garantez ca nici un judecator nu va intelege usor ca va referiti la codul vamal. Nu se prescurteaza nici Codul muncii, Codul silvic, sau Codul de reglementare a continutului audiovizual (aceasta este de fapt o decizia a CNA).

6. Sunt o serie de coduri la care ar fi bine sa va referiti si prin indicarea actului normativ. Este vorba de codurile mai putin citate in documentele din fata instantelor judecatoresti, iar scopul este identificarea lor rapida. In cazul Codului privind audiovizualul la care faceam mai sus, ar trebui indicata, de exemplu, Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Recomand sa se foloseasca numarul si anul legii si la Codul silvic, Codul vamal ori Codul aerian al Romaniei.

7.  Atentie! O lege are calitatea de COD doar daca acest lucru se regaseste in titlul ei.De exemplu, desi toata lumea foloseste notiunea de Cod rutier, acesta in realitate nu exista, el este in fapt o Ordonanta de urgenta. In aceasta situatie, daca insistati totusi sa folositi si referirea la cod recomand sa o faceti in paranteza.

Ex: OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice (Codul rutier)

8. Nu sunt coduri juridice, decat cel mult ca efect al polisemantismului, diferite coduri etice ale unor profesii (Codul de deontologie medicala veterinara, Codul deontologic al profesiei de arhitect, Codul de deontologie medicala) si nici cele de natura tehnica sau similara (Codul tehnic al gazelor naturale lichefiate, Codul studiilor universitare de doctorat, Codul tehnic al retelelor electrice de distributie s.a.) Toate acestea sunt de regula adoptate prin acte normative inferioare ale diferitelor organisme (hotarari, decizii, norme, instructiuni) si acestea din urma trebuie citate.

Ex: Ordinul nr. 128/2008 pentru aprobarea Codului tehnic al retelelor electrice de distributie, publicat in M. Of. nr 43/ 26.01.2009

9. Sintagmele „cu completarile si modificarile ulterioare” ori „republicat” nu se folosesc niciodata atunci cand referinta se face exclusiv la cod.

Ex: se va cita art. 45 din Codul civil, iar nu art. 45 din Codul civil, cu completarile si modificarile ulterioare si nici art. 45 din Codul civil, republicat.

10. Exemple din practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie (hotararile judecatoresti citate sunt accesibile pe www.scj.ro)

În acest context, Curtea a precizat că deşi a fost abrogat prin art. 219 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod Civil, art. 248 alin. (3) C. proc. civ., care consacră termenul de perimare de 6 luni în materie comercială, este aplicabil speţei, deoarece în conformitate cu art. 223 din Legea nr. 71/2011, „dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a C. civ. se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite. (ICCJ, Decizia civila nr. 853/2013)

Din aceste raţiuni şi aserţiunile recurentei-reclamante cu privire la aplicarea şi interpretarea greşită de către instanţă a regulilor de interpretare a contractelor cuprinse în art. 970 alin. (2), art. 977, a art. 969 Cod civil sunt nefondate, instanţa de apel dând clauzelor antecontractului înţelesul pe care însăşi părţile l-au avut în vedere la momentul încheierii convenţiei. (ICCJ, Decizia civila nr. 996/2013)

Din perspectiva naturii creanţei afirmate de titularul cererii, se constată că aceasta nu are un caracter fiscal, nefiind aplicabile dispoziţiile din Codul de procedură fiscală în materia prescripţiei extinctive, întrucât, astfel cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevederile Codului de procedură fiscală se aplică numai subiecţilor fiscali (decizia civilă nr. 602 din 09 februarie 2011 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie raportat la decizia nr. 61 din 24 septembrie 2007 a aceleiaşi instanţe dată în cadrul unui recurs în interesul legii). Or, chiar dacă Agenţia Domeniilor Statului este o instituţie finanţată integral de la bugetul de stat, iar veniturile încasate se fac venituri la bugetul de stat, reclamanta nu devine un subiect de drept fiscal în sensul dispoziţiilor art. 17 C. proc. fisc. Pe cale de consecinţă, termenul general de prescripţie al dreptului material de acţiune este cel de 3 ani instituit de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 (dispoziţiile Noului Cod civil nefiind incidente în cauză raportat la dispoziţiile art. 201 din Legea nr. 71/2011). (Decizia civila nr. 3280/2013)

Intimatul inculpat I.M.T. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, faptă prev. şi ped. de art. 85 alin. (1) dinO.U.G. nr. 195/2002 republicată, constând în aceea că în data de 19 noiembrie 2008 a fost depistat de organele de poliţie conducând în mun. Ploieşti autoturismul marca V. care nu era înscris în circulaţie, având numerele provizorii expirate. (ICCJ, Decizia civila nr. 1304/2012)

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 421 din 02 aprilie 2009 emisă de Consiliul Naţional al Audiovizualului, i s-a aplicat o sancţiune contravenţională în cuantum de 10.000 lei pentru pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 504/2002 coroborate cu dispoziţiile art. 83 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. (ICCJ, Decizia civila nr/ 169/2011)

Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 9 din 14 ianuarie 2011 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.a admis apelul inculpatului, a casat sentinţa şi rejudecând a schimbat temeiul achitării inculpatului în dispoziţiile art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. cu motivarea că fapta comisă de inculpat constituie contravenţia prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, avându-se în acest sens concluziile celor două acte medico-legale însuşite în totalitate cu ocazia controlului judiciar efectuat. (ICCJ, Decizia nr. 1666/2011)

Sursa:http://castigaprocese.ro/cum-citam-documentele-catre-instanta-codurile/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014

(Visited 23 times, 1 visits today)