Daca obtin venituri modice si nu le declar inseamna ca fac evaziune fiscala?

 

Primesc foarte multe intrebari in legatura cu evaziunea fiscala. Oamenii sunt curiosi sa afle daca nu declara veniturile realizate, chiar fiind ele si modice, oare asta inseamna evaziune fiscala? Exista un plafon de venituri sub care ANAF nu te are in vizor si nu te acuza de evaziune? Iar daca te acuza, pana la urma, ce poti pati cel mai grav si mai grav?

Pentru ca pe de o parte exista multa suspiciune in ceea ce priveste aplicarea reala a acestei legi a evaziunii fiscale iar pe de alta parte, cei care lucreaza in domeniul fiscal stiu ca surubul se strange de la an la an, am considerat ca lamuriri pe aceasta tema ar fi de un interes general.

Baza legala

Legea care reglementeaza evaziunea fiscala este Legea nr. 241/2005, ultima ei modificare producandu-se in 01.02.2014 prin adoptarea Legii nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.

Legea nr. 241/2005 defineste cativa termeni reprezentativi pentru intelegerea contextului legal:

  • contribuabil – orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica care datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat;

Acest lucru ne arata faptul ca orice persoana, fie ea fizica sau juridica, care realizeaza venituri considerate impozabile si care datoreaza impozite si taxe conform legislatiei in vigoare, este supusa acestei legi.

  • obligatii fiscale – obligatiile prevazute de Codul fiscal si de Codul de procedura fiscala;

Daca o taxa sau un impozit este prevazut de Codul fiscal sau Codul de procedura fiscala, atunci intra sub incidenta acestei legi

  • operatiune fictiva –  disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista;

Aceasta definitie arata ca orice document intocmit care nu se bazeaza pe  un fenomen economic real, care s-a intamplat efectiv si intocmai cum este el consemnat, este considerat fictiv si intra sub incidenta acestei legi.

Ce este considerat evaziune fiscala?

O suma de fapte, care sunt definite de articolele 3-9 din Legea nr. 241/2005 sunt considerate infractiuni, iar eu le voi dezbate pe cele referitoare strict la activitatea fiscala si contabila.

Conform art. 9, constituie infractiuni de evaziune fiscala, urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

Prin „bun sau sursa impozabila sau taxabila” intelegem toate veniturile si bunurile considerate impozabile sau taxabile conform legislatiei in vigoare. De asemenea, nu conteaza faptul ca bunul sau veniturile respective sunt sau nu ale contribuabilului care savarseste fapta. Daca contibuabilul ajuta pe o terta persoana in ascunderea acestor venituri sau bunuri de la impozitare este considerat vinovat.

b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

Daca contribuabilul consemneaza in contabilitate doar o parte din veniturile impozabile sau doar o parte din activitatile desfasurate, acest lucru se considera sustragere de la impozitare.

O interpretare interesanta a dispozitiilor legale mentionate la art. a) si b) se regaseste inDecizia nr. 3907 din data de 28 noiembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala. Decizia spune ca “in ceea ce priveste nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie facuta distinctia intre veniturile pentru care exista atat obligatia declararii, cat si aceea a evidentierii si veniturile pentru care exista doar obligatia declararii”.

Situatia 1 NU este infractiune: pentru veniturile pentru care exista atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in contabilitate, dar nu au fost declarate, atunci nu se considera evaziune deoarece nu se poate spune ca s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile pentru ca organele fiscale pot lua la cunostinta de acele venituri prin simpla verificare a documentelor sau printr-un control fiscal; de asemenea nici nu se poate aplica articolul referitor la omisiunea evidentierii, deoarece veniturile au fost evidentiate, doar ca acestea nu au fost declarate.

Situatia 2 ESTE infractiune: pentru veniturile pentru care exista DOAR obligatia declararii (iar aici intra toate persoanele fizice care nu sunt obligate sa tina contabiliate in partida simpla sau dubla, cum ar fi freelancerii, cei care obtin venituri din chirii, cei care detin PFA-uri cu norma de venit etc)  daca nu au fost declarate, suntem in prezenta infractiunii prevazuta de lege.

c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

Notiunea de operatiune fictiva este definita de art. 2 pct. f) din lege ca fiind disimularea realitatii prin crearea de documente care sa dea impresia existentei unei operatiuni economice care in realitate nu exista sau nu exista exact in acea forma in care a fost consemnata in acte.

Exemplu 1: O operatiune fictiva comuna este simularea unor tranzactii comerciale prin interpunerea in actul comercial real, a unor societati de tip „fantoma”, cu scopul de a redirectiona profitul pe aceste firme si implicit a se sustrage de la plata impozitelor.

Exemplu 2: O alta operatiune fictiva comuna o reprezinta diminuarea TVA colectata prin operatiuni de stornare cu caracter fictiv.

Exemplu 3: Desi poate parea de neinteles, o operatiune fictiva este considerata si marirea bazei de impozitare in scopul raportarii unor venituri mai mari decat cele reale, pentru a induce in eroare potentialii beneficiari ai situatiilor financiare cu scopul final de a instraina firma, sau a obtine diferite credite bancare. Un alt folos la maririi bazei de impozitare este depasirea diferitelor plafoane fiscale, ce dau posibilitatea societatii sa se inregistreze din oficiu ca platitoare de TVA (prin depasirea plafonului nu se mai realizeaza acel control la sediul societatii, ANAF inregistrand societatea ca platitoare de TVA prin efectul legii in urma unei simple declaratii depusa de contribuabil) sau dau posibilitatea trecerii din categoria de impozitare a microintreprinderilor la impozitul pe profit, lucru care ar folosi de exemplu, celor cu pierderi fiscale in anul curent sau anii anteriori, rezultand in final un impozit datorat zero sau mult mai mic decat la impozitarea cu 3% la cifra de afaceri.

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

Ascunderea bazei de impozitare se poate face si fizic, prin distrugerea documentelor care pot atesta existenta ei (a bazei de impozitare) sau prin distrugerea mediilor de stocare a respectivelor documente sau dovezi. Distrugerea documentelor si mediilor de stocare dupa expirarea termenului legal de detinere nu constituie infractiune.

Un alt procedeu larg folosit si care intra sub incidenta prezentului articol este cesionarea partilor sociale catre persoane reale sau fictive care nu pot fi gasite prin procedure legale, operatie in urma careia se preda arhiva contabila, se efectueaza predarea contabilitatii. Daca persoanele respective nu pot fi gasite, atragerea raspunderii administratorului nu poate fi pusa in aplicare.

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

Evidenta contabila dubla nu trebuie confundata cu notiunea de contabilitate in partida dubla. Pentru a reprezenta o infractiune evidenta contabila dubla trebuie sa fie consemnata in acte oficiale care sa fie folosite si prezentate ca fiind situatia reala si oficiala a societatii, cand in fapt, aceasta este fictiva.
Inregistrarile din contabilitatea paralela trebuie sa fie diferite de cele din evidenta contabila oficiala, in caz contrar, nu se considera a fi o infractiune.

f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

Particularitatea acestui articol care se explica singur din definirea lui este ca are in vedere atat inregistrarea fiscala, cat si inregistrarea in Registrul Comertului. Cu alte cuvinte, neinregistrarea sediilor secundare la Registrul Comertului este considerata sustragere de la efectuarea controlului fiscal.
Nedeclararea sau declararea fictiva sau inexacta cu privire la sediile secundare (punctele de lucru) nu este considerata in sine o infractiune decat daca este coroborata cu sustragerea de la efectuarea verificarilor si controlului fiscal.

g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.”

Sanctiuni. Ce poti pati daca faci evaziune fiscala?

Faptele mentionate mai sus sunt pedepsite cu inchisoare de la 2 la 8 ani.

Exceptie 1: In cazul in care prejudiciul produs este mai mare de 100.000 de Euro, limitele pedepselor mentionate mai sus se majoreaza cu 5 ani.
Exceptie 2: In cazul in care prejudiciul produs este mai mare de 500.000 de Euro, limitele pedepselor mentionate mai sus se majoreaza cu 7 ani.

In cazul in care in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii, pana la primul termen de judecata, faptuitorul achita in totalitate prejudiciul, limitele pedepsei se reduc la jumatate.

NOTA: Inainte de ultima modificare a legii care a avut loc in 01.02.2014, daca prejudiciul total era mai mic de 50.000 de euro si putea fi recuperat, pedeapsa aplicata era o sanctiune administrativa, ce se nota in cazierul judiciar, iar in cazul prejudiciului total cuprins intre 50.000 – 100.000 de euro, recuperat, pedeapsa aplicata putea fi amenda (in loc de inchisoare). Aceste prevederi nu mai sunt valabile in forma actuala a legii.

Concluzii

Ca sa raspund scurt si la obiect la intrebarile din titlu, da, conform noului format al legii, orice fapta de a ascunde sau sustrage de la impozitare cu buna stiinta, intentionat, un venit considerat impozabil, fie el si modic, reprezinta evaziune fiscala si se pedepseste cu inchisoarea.

Nu exista nici un plafon legal sub care veniturile sunt considerate neimpozabile, iar ANAF “te lasa in pace”. Exista momentan o “agenda” a ANAF de a targeta cu precadere anumite sectoare de activitate si anumite persoane care realizeaza venituri peste o anumita medie, dar acest lucru nu este definit de o baza legala, nu reprezinta nici o garantie. Nu as recomanda nimanui sa se bazeze nici pe “agenda ANAF” si nici pe “noroc”, ci doar pe prevederile legale.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_39333/Realizez-niste-venituri-modice-si-nu-le-declar-Inseamna-ca-fac-evaziune-fiscala.html?utm_content=bufferaaf4e&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer

(Visited 275 times, 1 visits today)