De ce nu se recurge mai des la mediere ca modalitate de soluționare alternativă a litigiilor?

 

DIRECȚIA GENERALĂ POLITICI INTERNE
DEPARTAMENTUL TEMATIC C: DREPTURILE CETĂȚENILOR
ȘI AFACERI CONSTITUȚIONALE
AFACERI JURIDICE
De ce nu se recurge mai des la mediere
ca modalitate de soluționare alternativă
a litigiilor?
SINTEZĂ
PE 462.490 RODepartamentul tematic C: Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale

Prezentul document a fost solicitat de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului
European.
AUTORI
Dr. Stephan Prayer, notar mediator, Viena
ADMINISTRATOR RESPONSABIL
Vesna NAGLIC
Departamentul tematic C: Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale
Parlamentul European
B-1047 Bruxelles
E-mail: vesna.naglic@europarl.europa.eu
VERSIUNI LINGVISTICE
Original: EN
Traduceri: BG/CS/DA/DE/EL/ES/ET/FR/IT/LV/LT/HU/MT/NL/PL/PT/RO/SK/SL/FI/SV
DESPRE EDITOR
Pentru a contacta departamentul tematic sau pentru a vă înscrie la buletinul informativ
lunar al acestuia, vă rugăm să trimiteți un e-mail la adresa:
poldep-citizens@europarl.europa.eu
Parlamentul European, manuscris finalizat în noiembrie 2012.
© Uniunea Europeană, 2012.
Acest document este disponibil pe internet la adresa:
http://www.europarl.europa.eu/studies
CLAUZĂ DE DECLINARE A RESPONSABILITĂȚII
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în acest document, care nu reprezintă
neapărat poziția oficială a Parlamentului European, îi incumbă exclusiv autorului.
Reproducerea și traducerea documentului pentru scopuri necomerciale sunt autorizate, cu
condiția ca sursa să fie menționată și editorul să fie anunțat în prealabil și să primească o
copie a materialului.De ce nu se recurge mai des la mediere ca modalitate de soluționare alternativă a litigiilor?
__________________________________________________________________________________________
SINTEZĂ
1. Scopul acestui document
Prezentul document informativ dorește să analizeze motivele din care medierea nu este
utilizată mai des și încearcă să găsească răspunsuri și soluții pentru această situație.
2. Clarificare referitoare la chestiunea în discuție și unghiul din care se
caută răspunsuri
2.1. Pe ce se bazează prezumția că nu se recurge suficient la mediere?
Autorul prezentului articol nu știe pe ce informații se bazează prezumția aflată la baza
acestei întrebări.
2.2. Analiză succintă a situației juridice din Austria
Legea privind medierea în drept civil (Zivilrechts- Mediationsgesetz) a intrat în vigoare în
Austria în urmă cu aproximativ zece ani. Această lege a creat „mediatorii autorizați” și le-a
definit profilul profesional, precum și drepturile și îndatoririle.
2.3. Din perspectiva mea de practicant al unei profesiuni juridice
În calitate de notar practicant, aplic în activitatea mea de zi cu zi cunoștințele și tehnicile
dobândite în cursul pregătirii mele ca mediator.
3. Care sunt obstacolele care împiedică o mai largă utilizare a medierii?
3.1. Sprijinul financiar sau costul medierii
3.1.1. Sprijinul financiar pentru mediere
Sprijinul financiar pentru persoanele care solicită medierea determină o creștere a
numărului de cereri de mediere.
3.1.2. Costurile financiare ale acordurilor de mediere scrise
Aplicarea unor taxe publice pentru acordurile de mediere scrise ca modalități de
soluționare a litigiilor în afara instanțelor majorează nejustificat costul medierii sau
conduce la insecuritate juridică.
3.1.3. Informarea insuficientă cu privire la mediere
3.1.3.1. Publicitatea referitoare la mediere
Publicitatea făcută medierii prin referire la costul ei scăzut, în special în comparație cu
costul ridicat al procedurilor judiciare, reprezintă o modalitate îndoielnică de a gândi.
Medierea și consilierea juridică ar trebui să fie complementare, și atât avocatul, cât și
mediatorul ar trebui să-și merite onorariile.
3.1.3.2. Informații furnizate de instanțe Departamentul tematic C: Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale
__________________________________________________________________________________________
Judecătorii care sunt familiarizați cu posibilitățile de mediere informează părțile litigante cu
privire la oportunitățile de mediere din convingere și în mod convingător.
3.2. Evitarea conflictelor prin consiliere juridică prealabilă medierii
3.2.1. Notarii
3.2.1.1. Întocmirea contractelor
Atunci când întocmesc un contract, notarii familiarizați cu medierea sunt deosebit de atenți
în privința viabilității în viitor a relațiilor juridice și economice dintre părți.
3.2.1.2. Notarii în calitate de comisari judiciari în cadrul procedurilor de autentificare
și legalizare a testamentelor
În urmă cu șapte ani, prevederile legale cu privire la legalizarea și autentificarea
testamentelor din Austria au fost modificate, introducându-se – în cazul notarilor –
obligația de a soluționa conflictele dintre moștenitori sau dintre moștenitori și creditori.
Notarii care au urmat cursuri de formare ca mediatori sunt mai bine pregătiți pentru a
ajunge la astfel de soluții.
3.2.2. Avocații
Avocații care încearcă să înlăture litigiile pentru a-și proteja clienții din punct de vedere
juridic și economic acționează în interesul acestora, ceea ce presupune o înaltă
competență juridică și o pregătire ca mediator.
3.4.3. Pregătirea minimă obligatorie în mediere
Ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiunii lor, notarii și avocații ar trebui să
urmeze o pregătire de bază în domeniul medierii.
4. Limbajul
Limba și gândirea sunt corelate.
4.1. Limbajul instituțiilor UE în contextul medierii
Limbajul utilizat de instituțiile UE în contextul medierii nu ar trebui să fie un jargon juridic.
Acesta ar trebui să fie nepretențios și să incite curiozitatea în ceea ce privește medierea.
4.2. Comunicarea dintre persoanele implicate într-un litigiu
Probabilitatea de soluționare a litigiilor este direct proporțională cu gradul în care este
respectată și apreciată comunicarea, ceea ce reclamă o atitudine generală adecvată, care
ar trebui învățată de timpuriu.
Etica și comunicarea trebuie învățate în primii ani de școală.

5. Statul de drept
5.1. Medierea ca model de soluționare complementară a litigiilor atunci când
statul de drept este bine dezvoltatDe ce nu se recurge mai des la mediere ca modalitate de soluționare alternativă a litigiilor?
__________________________________________________________________________________________
Recurgerea neîncetată la proceduri judiciare obositoare și costisitoare nu constituie un
indiciu al faptului că un stat este guvernat de supremația legii. Utilizarea medierii ca
soluție paliativă constituie un semn de slăbiciune.
5.2. Crearea unui context de referință stipulat prin lege
În cadrul procedurilor pendinte, instanțele ar trebui să aibă posibilitatea nu numai de a
recurge la mediere, ci să se și sprijine în mai mare măsură pe mediere, prin consultare și
cu acordul părților. Modalitatea de soluționare a unui litigiu prin mediere și ce mediator
trebuie desemnat constituie aspecte ce trebuie stabilite prin lege.
5.2.1. Litigiile de vecinătate
În opinia autorului, modelul actual de soluționare a litigiilor nu s-a dovedit a fi de succes.
5.2.2. VMG – Asociația pentru mediere în cauzele judiciare pendinte
Pornind de la un proiect-pilot din cadrul Tribunalului Comercial din Viena, a fost instituit un
corp de mediatori care au obligația de a-și demonstra calificarea specială și cărora le pot fi
supuse cauzele de mediere.
5.2.3. Modificarea legii privind drepturile copiilor
Modificarea legii privind drepturile copiilor urmărește să le dea judecătorilor posibilitatea
de a obliga părțile să se prezinte la o primă ședință de mediere, în interesul superior al
copiilor. Asociațiile de mediatori au solicitat o informare inițială obligatorie cu privire la
mediere.
6. Cine nu este interesat (suficient) de buna funcționare a medierii?
6.1. Notarii
Notarii se consideră ei înșiși adesea drept niște „mediatori înnăscuți”. Formarea ca
mediatori ar schimba această convingere și ar mări calitatea activității notariale.
6.2. Avocații
Mediatorii sunt numiți uneori „inamicii firești” ai avocaților. Este necesar să se ajungă la un
acord asupra domeniilor în care există un conflict de interese și a domeniilor în care
avocații și mediatorii s-au putea completa unii pe ceilalți. Numeroși avocați sunt și
mediatori. Avocații joacă un rol esențial în ceea ce privește reușita „proiectului medierii”.
7. Instituirea unei profesii (protejate) de sine stătătoare
7.1. Mediatorii – o profesie de sine stătătoare
Dezbaterile cu privire la instituirea unei profesii separate sunt încă în curs de desfășurare.
7.2. O autorizație pentru exercitarea profesiei
Pentru asigurarea calității și pentru a proteja consumatorii, obligația de a urma cursuri de
formare și pregătire suplimentară, precum și autorizarea mediatorilor constituie o idee
care merită să fie luată în considerare. Departamentul tematic C: Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale
__________________________________________________________________________________________
8. Dimensiunea socială a medierii: o viziune
Medierea are o dimensiune socială. Ea poate contribui în mare măsură la pacea socială.
Necesar este un cadru definit, care trebuie creat la nivel politic.

Sursa :http://mediere.pro/web_documents/de_ce_nu_se_recurge_mai_des_la_mediere_-_ue.pdf

(Visited 7 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns