La nivel mondial, medierea are o şansă de reuşită de 60%-80%

 

Interviu cu doamna Alina Gorghiu, deputat PNL, iniţiator al Legii 115/2012
Reporter: Cum apreciaţi introducerea, de la 15 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?
Alina Gorghiu: Nu mai sunt de ani buni obiectivă atunci când vine vorba de mediere, dar pot să vă răspund, sper eu cu o doză mare de realism, că această noutate din legislaţia românească, adică informarea obligatorie şi gratuită privind medierea, este o prevedere extrem de sănătoasă.
Practica la nivel mondial demonstrează că medierea are o şansă de reuşită de aproximativ 60% – 80% în acele situaţii în care părţile se prezintă la mediere.
Din păcate, România are o cultură litigioasă. Majoritatea cetăţenilor trăiesc cu impresia că singura soluţie în vederea rezolvării unui conflict este introducerea unei acţiuni în instanţă.
În ciuda acestei tendinţe, statisticile arată că românii nu au încredere în sis-temul de justiţie din România. Timpul lung de soluţionare a proceselor, cos-turile ridicate, soluţia, de multe ori percepută ca nedreaptă, pronunţată de instanţă, sunt cel mai adesea motivele care stau la baza acestei neîncrederi.
Eforturile depuse în ultimii ani în promovarea medierii ca alternativă la justiţia statală s-au dovedit insuficiente, existând în continuare un decalaj semnificativ între percepţia cetăţenilor români faţă de mediere şi percepţia cetăţenilor din state precum Franţa, SUA sau Marea Britanie faţă de această modalitate de soluţionare a conflictelor.
În acest context, era nevoie de o măsură la nivel legislativ prin care cetăţenii să fie informaţi, cu titlu gratuit, de posibilitatea apelării la mediere.
Reporter: Vor fi instanţele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?
Alina Gorghiu: În ceea ce priveşte numărul de litigii de pe rolul instanţelor de judecată, trebuie să menţionez faptul că obligativitatea şedinţei de informare nu influenţează în mod direct numărul de dosare de pe rolul instanţelor.
Medierea este şi rămâne o procedură voluntară. Cu toate acestea, este evident că o parte din cetăţenii care participă la aceste şedinţe de informare vor alege să-şi soluţioneze conflictele prin mediere şi, astfel, se va reduce implicit numărul de dosare de pe rolul instanţelor de judecată.
Reporter: Prima şedinţă de mediere va fi gratuită. Cum vor stabili mediatorii tarifele pentru celelalte şedinţe?
Alina Gorghiu: Dacă ambele părţi se prezintă la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii şi sunt de acord cu soluţionarea litigiului prin mediere, acestea vor încheia cu mediatorul un contract de mediere în care vor menţiona onorariul mediatorului.
La finalul şedinţei de informare, mediatorul va elibera fiecărei părţi un certificat de informare, indiferent dacă acestea sunt de acord sau nu sunt de acord să încheie contractul de mediere.
La acest moment nu există tarife minimale sau maximale, astfel părţile pot negocia cu mediatorul onorariul. Dacă părţile nu sunt de acord cu onorariul solicitat de mediator, acestea se pot adresa unui alt mediator pentru efectuarea şedinţei de mediere.
Reporter: Credeţi că va creşte numărul mediatorilor din România datorită acestei proceduri?
Alina Gorghiu: În mod cert numărul mediatorilor va creşte, cred în acelaşi timp că este nevoie de adoptarea urgentă a statutului profesiei de mediator şi de o supraveghere constantă a membrilor acestei profesii de către Consiliul de Mediere, pentru a evita intrarea în profesie a unor persoane slab pregătite şi cu o reputaţie îndoielnică.
Reporter: De ce este medierea un proces benefic pentru România?
Alina Gorghiu: Medierea reprezintă un mijloc de asigurare a păcii sociale, un factor de echilibru şi un indicator al nivelului de civilizaţie a unei naţiuni. În contextul actual, în care tensiunile din societate sunt din ce în ce mai mari, în parte şi din cauza aces-tei crize economice, medierea apare ca o soluţie salvatoare.
Reporter: Cum se prezintă medierea în alte ţări, comparativ cu ţara noastră?
Alina Gorghiu: La nivel mondial, medierea a evoluat în mod diferit. O trecere în revistă a reglementărilor existente în statele membre UE arată că există diferenţe semnificative între aceste state.
Există state cu tradiţie în soluţionarea conflictelor prin mediere, în acest sens un exemplu relevant îl constituie Franţa şi Marea Britanie dar şi state în care deşi medierea a fost introdusă relativ recent aceasta a dobândit un rol semnificativ într-un timp relativ scurt. Astfel, în Italia, în perioada martie 2011 – octombrie 2012 a existat o reglementare care prevedea obligaţia părţilor de a parcurge procedura medierii în anumite tipuri de litigii (a nu se confunda cu obligativitatea şedinţei de informare), iar în această perioadă, din cele aproximativ 130.000 de cazuri mediate, 50% s-au finalizat cu încheierea unui acord de mediere.
Cu toate acestea, medierea rămâne o procedură facultativă în majoritatea statelor din UE.
Nu vă pot prezenta date statistice cu privire la procentul litigiilor soluţionate prin mediere la nivel european, însă în SUA, potrivit unui studiu efectuat în cadrul a 126 companii de top din SUA de către Institutul Internaţional pentru Prevenirea şi Soluţionarea Conflictului şi dat publicităţii în data de 20 aprilie 2007 la New York, aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut acestea, au fost soluţionate înainte de a se ajunge în instanţă, fiind evident faptul că aceste companii preferă să îşi soluţioneze conflictele pe cale amiabilă.
De asemenea, în Dallas şi Houston, cele mai mari oraşe din Texas, mulţi judecători au început să ceară medierea celor mai multe dintre cazurile lor. Majoritatea cazurilor se soluţionează prin mediere. Chiar dacă nu se cunosc pe larg statistici despre rezultatele medierii, rezultatele obişnuite arată că procentul de reuşită a mediatorilor din Texas este de 80%.
Pornind de la certitudinea că medierea comercială este un succes în SUA (cel mai dezvoltat mediu economic din lume, venind din urmă cu paşi repezi China) şi că majoritatea litigiilor se soluţionează înainte de a se ajunge în sala de judecată, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii în România. Important este ca mediul juridic autohton să aibă deschiderea necesară şi să încurajeze această modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.
Reporter: Ce impact are amânarea aplicării sancţiunii inadmisibilităţii pentru reclamanţii care nu fac dovada participării la şedinţa de informare des-pre mediere?
Alina Gorghiu: Din punctul meu de vedere, nu există un conflict între posibilitatea aplicării de către instanţa de judecată a amenzii în cazul prevăzut la art. 187 lit. f) din noul Cod de procedură civilă şi sancţiunea inadmisibilităţii prevăzută de O.U.G. 90/2012.
Art. 187 lit. f) din noul Cod de procedură civilă se referă la posibilitatea instanţei de judecată de a aplica amenda în acele situaţii în care părţile au acceptat recomandarea instanţei de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii şi ulterior una din părţi, sau ambele părţi, nu se prezintă la această şedinţă de informare. Este vorba despre acele litigii în cazul cărora nu este obligatorie participarea, înainte de introducerea unei acţiuni în instanţă, la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii.
În consecinţă, amânarea intrării în vigoare a sancţiunii inadmisibilităţii va determina existenţa unei obligaţii de a participa la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, începând cu data de 15 februarie, fără însă ca această obligaţie să fie însoţită de o sancţiune.
Reporter: Există restricţii privind libera circulaţie a serviciilor de mediere aşa cum există în cazul celor juridice?
Alina Gorghiu: Atât şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, cât şi medierea propriu-zisă se pot realiza doar de o persoană având calitatea de mediator.
Pot fi mediatori persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au capacitate deplină de exerciţiu (au 18 ani împliniţi şi nu sunt puse sub interdicţie);
b) au studii superioare;
c) au o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
d) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e) se bucură de o bună reputaţie şi nu au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) au absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;
g) au fost autorizate ca mediator de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare;
Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, dobândesc calitatea de mediator după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Mediatorii pot să îşi desfăşoare activitatea pe tot teritoriul României, indiferent de locul în care au stabilit sediul social.
În ceea ce priveşte persoanele cu o altă cetăţenie decât cea a unui stat membru al Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene, Legea 192/2006 face distincţie între situaţia în care aceştia doresc să desfăşoare în Româ-n-ia activitatea de mediere cu caracter ocazional şi situaţia în care doresc să desfăşoare aceas-tă activitate cu caracter permanent.
Dacă doresc să îşi desfăşoare activitatea cu caracter ocazional, acest lucru poate fi realizat pe baza atestatului dobândit în statul din care provin, cu înştiinţarea Consiliului de Mediere.
Cetăţenii străini (n.r. alţii decât cetăţe-nii Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei elveţiene) care au atestat care certifică calitatea lor de mediatori şi care doresc să desfăşoare cu caracter permanent activitatea de mediere în România, trebuie să obţină echivalarea diplomei lor de către Ministerul Educaţiei şi autorizarea Consiliului de Mediere.

A consemnat ANCUŢA STANCIU

Notă: Alina Gorghiu este coordonator al cărţii „Medierea – Oxigen pentru afaceri”.

http://www.bursa.ro/la-nivel-mondial-medierea-are-o-sansa-de-reusita-de-60-procente-80-procente-198416&s=companii_afaceri&articol=198416.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

(Visited 12 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns