Medierea conflictelor penale

 

Medierea este o alternativa eficienta in rezolvarea litigiilor civile, familiale, comerciale, de dreptul muncii, etc. Dar poate fi si o alternativa la un proces penal? Se pot media infractiunile? Se poate evita un proces penal, se poate evita emiterea unei hotarari de condamnare, daca se ajunge la un Acord de Mediere in cadrul unui proces de mediere?

Raportul juridic de drept penal se naste intre stat si cetateni, si intre acestia reciproc. Normele de drept penal sunt imperative. Conflictele penale sunt conflictele care apar intre anumiti cetateni si stat, cetateni care nu se conformeaza dispozitiilor imperative ale legii penale. Astfel apare conflictul penal. Conflictele penale se ivesc in momentul in care sunt incalcate legile penale ale unui stat. Ivirea unui conflict penal naste dreptul statului, ca prin aparatul sau de coercitie sa poata trage la raspundere penala pe cel care a incalcat ordinea sociala impusa de normele penale. Normele penale sunt cele cuprinse in Codul Penal, cat si cele cuprinse in alte legi speciale care contin dispozitii cu caracter penal. Conflictele penale sunt infractiunile, insa in mediere, denumirea de conflict penal este preferabila celei de infractiune. Infractiunea este fapta incriminata de legea penala, savarsita cu vinovatie, care prezinta pericol social.

Pentru unele conflicte penale (infractiuni), avand in vedere un grad de pericol social scazut, dar mai ales natura relatiilor intre faptuitor si partea sau partile vatamate, statul a conditionat tragerea la raspundere penala a acestuia de participarea procesual activa a partii sau partilor vatamate. In acest sens a dat acestora puterea de a declansa un proces penal prin formularea unei plangeri prealabile, dar si posibilitatea ca, atunci cand un proces penal a fost declansat retragerea plangerii sau impacarea cu faptuitorul sa poata duce la inchiderea procesului penal.

Astfel, avem atat in Codul Penal cat si in alte legi care contin dispozitii cu caracter penal, enumerate infractiuni pentru care un proces penal nu poate incepe fara o plangere prealabila formulata de partea vatamata, sau daca a fost inceput, nu poate continua daca intre parti intervine impacarea sau s-a depus o cerere de retragere a plangerii prealabile. Cu alte cuvinte, faptuitorul nu poate fi tras la raspundere penala daca a ajuns la o intelegere cu victima ca aceasta sa nu mai depuna o plangere prealabila pentru inceperea urmaririi penale, daca a depus-o sa o retraga, sau daca s-a impacat cu aceasta, in conditiile dreptului penal.

Legea Medierii contine si dispozitii care privesc astfel de conflicte penale, dispozitii care arata ce infractiuni pot fi mediate, cand pot fi mediate si contin, de asemenea, si anumite elemente de procedura care trebuie indeplinite de mediator.

Asadar medierea este posibila in procesele penale in care raspunderea penala a faptuitorului poate fi inlaturata prin nedepunerea plangerii prealabile de catre victima, prin retragerea acestei plangeri daca a fost depusa, sau prin impacarea partilor. In toate aceste cazuri, legea incriminatorie, adica cea care prevede fapta penala respectiva, trebuie sa prevada in mod expres ca aceste institutii penale – Retragerea plangerii prealabile si/sau Impacarea partilor, sunt cauze care inlatura raspunderea penala. Cu alte cuvinte, pentru ca o infractiune sa poata fi mediata, trebuie ca in continutul legii care o prevede sa fie stipulate expres una din aceste conditii sau ambele: retragerea plangerii prealabile sau/si impacarea partilor.

Daca aceasta conditie este indeplinita, conflictul penal poate fi mediat. Enumeram doar cateva din infractiunile mediabile: infractiunea de lovire si alte violente, violarea de domiciliu, tulburarea de posesie, abandonul de familie, vatamarea corporala, etc.

Prefer denumirea de conflict penal celei de infractiune, deoarece in mediere se analizeaza conflictul insusi. Mediatorul mediaza conflicte. Chiar daca in sistemele de drept sunt denumite infractiuni, litigii, in mediere ele sunt privite ca si conflicte. Un conflict presupune anumite elemente care sunt privite in prim plan in cadrul medierii cum ar fi cauza (factorii) conflictului, dinamica, efectele.

Medierea conflictelor penale este posibila, insa ca si in medierea altor tipuri de conflicte, caracterul voluntar al acesteia este fundamental. Nici legea, nici mediatorul, nici procurorul, nici o persoana nu poate forta partea vatamata sa accepte medierea. Faptuitorul, de asemenea, nu poate fi fortat sa participle la un proces de mediere, insa este putin probabil ca acesta sa refuze un astfel de proces…

Asadar posibilitatea medierii conflictelor penale este data de catre legiuitor partilor. Ele aleg daca opteaza pentru mediere. Medierea are ca obiect analiza conflictului penal, analiza cauzelor care au dus la aparitia acestuia, analiza relatiilor dintre parti, analiza dinamicii conflictului, analiza axei temporale a conflictului, analiza efectelor acestuia. Scopul medierii unui conflict penal este ca partile sa ajunga la o solutie pe care impreuna sa o accepte si sa o agreeze, o solutie care sa vizeze incetarea procesului penal prin retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor, ca institutii si acte de drept penal care inlatura raspunderea penala prin depunerea lor la dosarul penal.

Medierea conflictelor penale necesita aptitudini si cunostiinte suplimentare din partea mediatorului. Un conflict penal, desi are aceeasi structura ca a unui conflict civil, cauza, dinamica, efecte, are o incarcatura specifica pentru fiecare parte – atat pentru faptuitor cat si pentru partea vatamata. Mai mult, in analiza conflictului penal, mediatorul desi urmeaza aceeasi faze de diagnosticare, de filtrare, de cautare de resurse, trebuie sa aiba in vedere ca un conflict penal aduce partile la masa medierii pe pozitii rigide. Ori in aceste pozitii pe care se situeaza partile la inceputului procesului de mediere a unui conflict penal, medierea devine dificila si egalizarea pozitiilor partilor in actul propriu-zis de negociere a nevoilor si intereselor lor, devine anevoioasa. Vinovatia faptuitorului este mai mult sau mai putin vadita, chiar daca nu e dovedita sau declarata intr-o hotarare judecatoareasca. In aceasta pozitie, rigiditatea pozitiei victimei si a pretentiilor ei fata de faptuitor si fata de solutiile oferite de acesta pune mari probleme unui proces de mediere in materie penala.

Dar acest lucru nu inseamna ca medierea nu isi poate atinge obiectivul. Mediatorului ii trebuie mai multa rabdare si mai mult tact profesional, mult mai multa atentie, cand un astfel de conflict i se cere a fi mediat. In primul rand trebuie sa faca fata tensiunilor dintre parti care il vor duce in zona de subiectivitate, de partialitate. Va trebui sa fie atent sa nu se situeze de partea victimei, victimizandu-o in fata faptuitorului, dandu-i dreptate sau agreand solutia propusa de aceasta. Pe de alta parte, va trebui sa fie distant fata de parerea  expusa a faptuitorului care va vrea sa ii demonstreze nevinovatia sa, sau mai putina sa nevinovatie. Mediatorul va trebui sa fie mediator, si sa le demonstreze ca nu este nici procuror, nici judecator, nici detectiv. In astfel de procese de mediere, partile vor mai mult ca oricand sa li se faca dreptate, si asta deoarece legea scrie negru pe alb care e pedeapsa in caz de neimpacare sau ne-retragere a plangerii prealabile. Nu rareori, partile ajung si incearca sa trateze procesul de mediere a conflictului penal ca pe un proces judiciar penal. Mediatorul poate conduce procesul de mediere spre un rezultat optim daca va sti sa pastreze integritatea principiilor fundamentale ale procesului de mediere.

Confidetialitatea informatiilor din sesiunile separate si nu numai, neutralitatea fata de pozitiile sau pretentiile partilor, impartialitatea fata de pozitiile partilor, si caracterul voluntar, sunt principii fundamentale care conduc medierea unui conflict penal spre rezolvare.

Prima si cea mai grea sarcina in medierea unui conflict penal este orientarea partilor spre un dialog de interese, de nevoi. Daca sistemul juridic pune partile din conflictul penal pe pozitii care par a fi ireconciliabile, scopul procesului de mediere isi doreste ca acestea sa discute de pe pozitii de egalitate si din perpectiva intereselor particulare ale lor, reciproce si complementare deseori. Din acest motiv medierea are un succes considerabil si in procesele penale, atat timp cat depaseste aceasta initiala pozitionare a partilor si le indruma spre generarea unor solutii care sa le fie reciproc convenabile.

Partile, prin dialog, ajung sa cunoasca de fapt ceea ce le este necesar si ceea ce le intereseaza. Acesta este obiectivul unui proces de mediere. Acest obiectiv este tinta oricarui mediator si spre ea sunt indrumate si directionate partile conflictului penal in timpul procesului de mediere.

Medierea conflictelor penale este o mediere speciala prin prisma naturii conflictelior dar si prin prisma beneficiilor. De asemenea, procedura medierii conflictelor penale survine in anumite conditii de procedura judiciara penala. Vom reveni in urmatoarele articole cu detalieri ale acestor aspecte.

Dorin ILIE, mediatorhttp://www.juridice.ro/235877/medierea-conflictelor-penale.html

(Visited 12 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns