Medierea in Codul de Procedura Administrativa

 

Codul de Procedura Administrativa este un act normativ lansat in dezbatere publica[1] ce prevede procedura de solutionare a conflictelor ivite intre cetateni si autoritatile publice. Proiectul de lege reuneste prevederi care se afla in diverse acte normative in vigoare, insa cel mai mare merit este ca uniformizeaza si completeaza domeniul procedural administrativ.Medierea in Romania incepe sa prinda radacini solide, si sa fie o metoda de solutionare a conflictelor si litigiilor din ce in ce mai mult uzitata. Aceasta cu atat mai mult cu cat actele normative o includ in capitolele referitoare la solutionarea conflictelor ca metoda amiabila, si de cele mai multe ori, prealabila unui proces judiciar.

Proiectul privind Codul de Procedura Administrativa face referire in mod direct la Mediere, mai exact la ACORDUL DE MEDIERE( art. 79 din proiect). Orice Acord de Mediere survine in urma unui proces de mediere, si orice proces de mediere este urmarea unui conflict intre doua sau mai multe parti (daca ele au acceptat medierea). In procedura administrativa – si cea in vigoare la acest moment, si cea care este in proiectul la care facem referire –  partile in conflict sunt autoritatile sau institutiile publice si cetatenii, persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice impreuna cu persoane juridice.

Proiectul Codului de Procedura Administrativa face referire la Mediere in ceea ce priveste un conflict administrativ in care sunt implicate mai multe parti cu interese  opuse. Acest lucru inseamna ca, autoritatea sau institutia publica este in conflict direct si actual cu doua sai mai multe parti cu interese contrare, parti care nu se inteleg intre ele in ceea ce priveste pretentiile lor personale si/sau colective pe care le au de la acea autoritate sau institutie. Mai exact, partile in disputa cu autoritatea sau institutia respectiva nu au ajuns la o univocitate de interese (pretentii), si se impune necesitatea ca aceste parti sa ajunga la un acord, la o intelegere intre ei, pentru ca procesul administrativ sa poata merge mai departe. Un astfel de acord este posibil in cadrul procesului de mediere.

MEDIEREA unui proces de contencios administrativ propriu-zis nu poate avea loc, deoarece un proces de contencios administrativ are loc intre o autoritate/institutie publica si un justitiabil care neaga/contesta/cere un act sau un fapt administrativ, si in acest proces partile nu sunt pe pozitie de egalitate juridica, justitiabilii nu pot dispune in mod liber (prin negociere in cadrul procesului de mediere) de drepturile lor. In acest context autoritatea/institutia publica impune o solutie, concretizata intr-un act decizional care poate fi atacat doar la instanta de contencios administrativ in conditiile legislatiei actuale.

Dar cum se vorbeste de ACORDUL DE MEDIERE in proiectul Codului de Procedura Administrativa, de vreme ce nu se pot media conflictele administrative?

Raspunsul il aflam implicit din proiectul de lege, care ne arata ca medierea este posibila doar atunci cand in cadrul conflictelor administrative, partea care este in conflict cu autoritatea sau institutia publica, are in componenta ei mai multe parti, persoane, deci se divide. In aceasta schema conflictuala apar deci doua conflicte distincte, care fac parte din aceeasi sfera conflictuala.

Principalul conflict este cel intre autoritatea/institutia publica si partea adversa. Numim partea adversa, partea (indiferent cate persoane cu interese opuse se afla in conflict intre ele), care are o pretentie catre autoritatea publica.

Conflictul secund este conflictul intre partile cu interese opuse , dar care impreuna formeaza o singura parte in conflictul cu autoritatea administrativa. Este al doilea conflict din sfera conflictuala a diferendului administrativ, si este secundar si auxiliar unui proces administrativ propriu-zis. Ce inseamna aceasta de fapt? Inseamna ca partile nu au ajuns la o univocitate in a cere ceva autoritatii publice. Nu au ajuns la o intelegere privind cuantumul unei despagubiri, privind rectificarea unui act administrativ, privind emiterea unui act rectificator, privind conditiile unui contract administrativ etc.

Medierea in cadrul procesual administativ poate avea loc doar in aceste conditii: cand sunt doua sau mai multe parti, persoane, care inca nu si-au definit pretentiile lor, intr-un mod univoc, pretentii care le au fata de autoritatea publica. Autoritatea publica nu poate merge mai departe procedural pana cand partile nu ajung la o univocitate a pretentiilor lor.

Aici intervine proiectul Codului de Procedura Administrativa si ofera partilor aflate in disputa calea medierii, asigurand partile de luarea in considerare (prin mentiunea in actul decizional) a Acordului de Mediere (in cazul in care acestea ajung la un acord, chiar si partial), garantand astfel eficacitatea si importanta medierii. Daca partile aleg medierea, procesul administrativ se suspenda pentru un termen de 10 zile. Deasemeni, se specifica faptul ca Acordul de Mediere nu poate fi contrar legii si nu poate leza interesele sau drepturile tertelor parti.

Ceea ce este si mai important este ca proiectul de lege mentionat indeamna la mediere, indeamna autoritatea publica sa determine partile sa incerce medierea, sa incerce solutionarea printr-un acord de mediere, chiar si partial, a diferendului dintre ele, ca procedura administrativa sa poata fi astfel reluata.

Este inca un pas inainte pentru o cultura civica privind medierea si solutionarea pe cale amiabila a conflictelor dintre cetateni, dar si pentru consolidarea unei structuri extrajudiciare de solutionare a conflictelor prin metode ADR.

(Visited 19 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns