Medierea, principiu al procesului în NCPC

 

Medierea este o modalitate extrajudiciara de rezolvare a litigiilor. Procesul de mediere are ca si finalitate o solutie discutata, agreata si convenita de toate partile unui litigiu. Sedinta procesului de mediere, poate avea loc inaintea unui proces judiciar, pendinte unui proces judiciar sau dupa un proces judiciar, atat timp cat partile sunt dispuse sa poarte discutii de negociere pe anumite aspecte ale litigiului. Medierea este un proces absolut voluntar, un proces care reuneste vointa reciproca a partilor de a dialoga, de a discuta asupra unor solutii multumitoare pentru ambele parti. Procesul de mediere este un proces binestructurat, iar in cadrul sedintelor de mediere liniile de discutii urmeaza anumite nise, care impreuna converg spre o solutie de succes.

Incepand cu 1 februarie. a.c. intra in vigoare norme privind obligativitatea justitiabililor, parti intr-un litigiu, de a trece pe la un mediator inainte de a deschide un proces judiciar. Sedinta de informare pe care trebuie sa o parcurga partile impreuna cu mediatorul este gratuita si presupune o discutie a partilor cu mediatorul in ceea ce priveste rolul acestuia, rolul partilor, structura procesului de mediere, beneficiile majore ale medierii in acel caz, toate aceste aspecte in vederea solutionarii acelui litigiu prin mediere. Decizia de a parcurge intreg procesul de mediere, apartine exclusiv partilor, dupa parcurgerea sedintei de informare. Ele decid daca aleg procesul de mediere sau daca merg in instanta. Chiar si in instanta, pot, in orice moment al procesului judiciar, sa revina la mediator pentru mediere.

Justitiabilii apeleaza la procesul judiciar pentru a li se face dreptate. Oamenii in relatiile lor de zi cu zi, in raporturile lor de zi cu zi, intra inevitabil in conflict cu cei cu care relationeaza. Se nasc asadar raporturi conflictuale, nascute din relatiile de convietuire sociala. Raporturile sociale exista in baza intereselor, nevoilor, necesitatilor complementare dintre persoane. Interferenta nevoilor si intereselor persoanelor este cauza si fundamentul conflictului. Toate aceste raporturi sociale pot fi traduse, in raporturi juridice. Atat cat o fiinta umana exista, aceasta se afla in raporturi juridice. Cand aceste raporturi se destabilizeaza, ratiunile juridice cauta pe cel vinovat, cauta pe cel care a cauzat destabilizarea pentru a ii aplica o pedeapsa civila sau penala. Pedepsele civile sau penale sunt sanctiuni pentru incalcarea unor drepturi ale altuia, pentru destabilizarea raportului social,  juridic. Dar inainte de a traduce raportul in termeni juridici, acel raport este un raport uman, un raport intre persoane, un raport in care persoanele au anumite interese, motive determinante al raportarii reciproce. Intre mine si o persoana vizavi de care nu am nici un interes, nu relationez, nu se poate ivi un raport uman, social, juridic. Asadar relationam doar cu anumite persoane, cu care avem interese complementare sau cel putin tangente.

Procesul judiciar civil este o componenta a operei de traducere a conflictelor umane in termen juridici de drepturi si obligatii civile, toate relatiile umane fiind considerate raporturi juridice care obliga pe fiecare sa dea, sa faca, sau sa se abtina/sa nu faca ceva, sa aiba o anumita conduita fata de alte persoane.

In procesul judiciar, cetateanul care se simte nedreptatit doreste dreptatea juridica. Pentru a aplica dreptatea juridica, judecatorul aplica ratiunile juridice si legile care reglementeaza raporturile juridice.

In procesul de mediere, mediatorul indruma partile spre o dreptate relationala. In dreptatea relationala talerele balantei jusititiei contin nu drepturi si obligatii juridice, ci contin si echitabilizeaza pe cat posibil nevoile, interesele, necesitatile, scopurile mediate si imediate ale persoanelor din conflict.

Noul Cod de procedura civila face pasi mari in realizarea unei justitii mai moderne, unei judecati mai echitabile, mai rapide, mai eficiente, mai calitative. In acest sens, Noul Cod de procedura civila, la capitoul 2 – Principii Fundamentale ale Procesului Civil, enunta un principiu nou si anume acela de incercare de impacare a partilor prin mediere. Astfel, la art. 21 alin. 1 din Codul amintit citim ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale (Legii Medierii nr 192/2006 actualizata – n.n.), iar la alin. 2, in tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.

Observam ca Noul Cod de procedura civila instituie la nivelul fundamental al procesului civil, principiul indrumarii partilor la mediere. Instituirea Medierii ca principiu al procesului judiciar civil intareste aceasta institutie si ofera o credibilitate maxima medierii ca proces organizat si structurat. Medierea este astfel declarata ca fiind o veritabila alternativa la procesul civil clasic. Medierea, ca metoda de solutionare amiabila a conflictului, devine astfel o procedura pe care judecatorul o va recomanda inca de la inceputul procesului, cat si pe intreg parcursul acestuia. Impacarea partilor fiind in conceptia Noului Cod de procedura civila, cea mai buna alternativa pentru parti. Asadar, impacarea partilor, solutionarea amiabila a conflictului, este considerata cea mai buna „justitie” pentru parti, pentru fiecare din ele.

Consideram ca institutiile de legiferare au inteles ca raporturile juridice dintre persoane sunt in fundamentul lor raporturi umane, relatii sociale umane, si ca o solutionare prin dialog, intr-un cadru privat, prin explorarea tuturor posibilitatilor de rezolvarea a unui litigiu, amiabil, prin mediere, este o necesitate fundamentala a acestor relatii. Justitia nu este anulata in aceste cazuri, ci intervine doar pentru a oficializa si respecta intelegera partilor convenita in urma unui proces de mediere. Justitia indeamna si indruma justitiabilul spre mediere nu ca spre o solutie de compromis, ci ca spre o solutie mult mai satisfacatoare, mult mai multumitoare si mult mai eficienta pentru stabilitatea raporturilor sociale, traduse sau netraduse in raporturi juridice. O interventie la baza raportului social, la baza si la cauzele raportului social, este mult mai eficienta pentru stabilizarea acestui raport.

Iata ca Romania face pasi repezi spre o justitie moderna, iar prevederea medierii ca principiu fundamental in procesul civil nu vine decat sa confirme pasii atat de necesari pentru o justitie calitativa si eficienta. Mai mult decat atat, obligativitatea contactului cu medierea, inainte de a deschide un proces judiciar (incepand cu 1 februarie a.c.), este, de asemenea, un pas mare spre o cultura moderna de stabilizare a raporturilor umane, o cultura dialogala stringent necesara mileniului 3.

Dorin ILIE
Mediator

 

Sursa: http://www.juridice.ro/241376/medierea-principiu-al-procesului-in-ncpc.html

(Visited 50 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns