Birou de mediere Bucuresti

 

Ca urmare a adoptării Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicată în  Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 878 din data de 21 decembrie 2012.

Ordonanța de urgenta a Guvernului (în continuare OUG) intră în vigoare la trei zile de la publicare, cu excepția dispozițiilor art. 60^1, referitor la obligativitatea părților de a prezenta dovada parcurgerii ședinței de informare cu privire la mediere.

Cu 148 voturi pentru, contra – 5 voturi, abtineri -10, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege prin care părțile, înainte de a apela la instanță sunt obligate să parcurgă o primă etapă din procedura de mediere – Legea nr. 115 din 4 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator ce intră în vigoare la 1 octombrie. 

Astfel, în toate tipurile de litigii unde legea nu prevede altfel, părțile sunt ținute să parcurgă o primă ședință de mediere în urma căreia, potrivit informațiilor dobândite, vor putea analiza beneficiile parcurgerii procedurii propriu-zise a medierii  și vor fi în măsură să ia decizii  în cunoștință de cauză.

În urma acestei ședințe, la solicitarea părților, mediatorul va elibera un document ce face dovada parcurgerii acestei ședințe (certificat de informare sau procesul-verbal, potrivit OUG) ce va contine decizia partilor cu privire la continuarea procedurii de mediere. Obligativitatea de a prezenta instanței dovada parcurgerii ședinței de informare întră în vigoare la 1 februarie 2012, termen prorogat prin OUG 90/2012.

Certificatul de informare se va elibera atunci când ambele părți (toate părțile litigiului, prezent sau viitor) se prezintă la informare și participă la o ședință de informare (comună sau separată).

Dacă se va prezenta numai o parte la informare, se va elibera un proces-verbal ce va conține decizia acesteia referitoare la acceptarea procedurii de mediere. De asemenea, vor fi menționate  demersurile făcute de mediator în vederea invitării celeilalte părți, în ipoteza în care partea informată va solicita acest lucru.

Sancțiunea devine una drastică pentru reclamant: inadmisibilitatea acțiunii. În ipoteza în care reclamantul nu participă la ședința de informare, instanta va respinge acțiunea ca inadmisibilă dacă nu va fi depus la instanță certificatul de informare sau procesul-verbal, după caz.

Pentru pârât, sancțiunea va rămâne la latitudinea instanței, art. 182 alin. 1 pct. 1 lit f) din Noul Cod de procedură civilă rămânând în vigoare, chiar dacă în prezent legea nu mai face trimitere expresă.

Căror procese li se va aplica sancțiunea inadmisibilității?

Potrivit Art. III al OUG 90/2012 – „Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata se aplica numai proceselor incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.” Tinand cont de faptul că OUG a intrat in vigoare la trei zile de la publicare, înseamnă că dovada participării la ședința de informare trebuie depusă în toate dosarele declanșate după data de 23 decembrie 2012.

Cine trebuie sa participe efectiv la aceasta prima etapă din procedura medierii?

Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice aflate într-un conflict și care doresc să declanșeze un proces pe rolul instanțelor de judecată. Potrivit art. 2 din Lege, toate părțile unui litigiu (prezent sau viitor) trebuie să parcurgă ședința de informare.

Dacă avem în vedere faptul că inițiativa declanșării procedurii judiciare o are una din părți, aceasta va fi direct interesată  să invite și cealaltă parte. Ca atare, reclamantul este cel ce trebuie să apeleze întâi de toate la mediator și să solicite informarea.

Spre exemplu, în caz de divorț, înainte de depunerea cererii la instanță, soții trebuie să participe la o primă ședință de informare cu privire la mediere. După cum reiese și din textul noilor dispoziții, soții pot participa și separat la o ședință de informare.

In ipoteza în care părțile se prezintă separat pentru informare, de preferat este să apele la același mediator.

Care sunt tipurile de litigii în care părțile sunt obligate să parcurgă ședința de informare?

Printre acestea, se numără cele din:

a) domeniul protecţiei consumatorilor,

– când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos,

– a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate,

– a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici, ori a

– încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64:

– divort,

– partaj,

– exercitare autoritate părintească (încredințare minori);

– Locuința copiilor după separarea părinților (în caz de divorț sau alte cazuri);

– contribuția părinților la creșterea, educarea și pregătirea profesională a copiilor,

– orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

c) în domeniul litigiilor privind:

– posesia,

– grăniţuirea,

– strămutarea de hotare,

– precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

(În materia dreptului familiei, in curand, vom avea cateva prevederi noi care să completeze prevederile legii medierii și care să ajute soții (părinții) în găsirea elor mai bune soluții in special pentru copii. In articole viitoare voi veni cu detalii pe această temă.)

d) domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

„f) in litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la Registrul Comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedura prevazuta la art. 1013-1024 sau la cea prevazuta la art. 1025-1032 din Codul de procedura civila.

g) in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul  de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat.

 Care sunt costurile acestei prime etape, obligatorii?

Pentru informare, mediatorul nu va percepe onorariu. Insa, așa cum am constatat deja din practică, vor fi situatii cand, pe langa informarea stabilită de lege să se parcurgă și alți pași în procedură, de comun acord cu partea/părțile ce se prezintă la mediator și pentru care se va agrea un onorariu.

Taxa de timbru ramane un beneficiu de care se vor bucura cei ce ajung la un acord de mediere, cu excepția situațiilor în care acordul de mediere vizează transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale.

Potrivit propunerilor de modificare, vor fi si scutiri de plata taxei de timbru, atunci cand partile  prezinta instantei, odata cu cererea, si acordul de mediere, spre incuviintare (cu exceptiile arătate mai sus).

Sursa:http://medierea.wordpress.com/2013/01/04/medierea-procedura-prealabila-obligatorie-de-la-1-februarie-2013/

(Visited 6 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns