Mediator penal Curtea de Apel Bucuresti

Acord de mediere pentru dosar penal in Bucuresti

Asa cum stim, medierea a fost declarata de Decizia ICCJ (nr. 9/2015) a fi o cauza  diferită  de celelalte cauze care înlătură răspunderea penală, şi anume retragerea plângerii prealabile,sau impacarea partilor, prin aceea că după realizarea acordului nu se mai poate formula plângere prealabilă chiar dacă termenul nu a expirat, spre deosebire de situaţia unei împăcări înainte de formularea unei plângeri penale prealabile. Prin urmare, încheierea unui acord de mediere în condiţiile legii se poate desfăşura în tot cursul procesului penal, nefiind condiţionată de dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, potrivit cărora împăcarea poate interveni doar până la citirea actului de sesizare. Incheierea unui contract de mediere pentru dosar penal în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

-Birou de Mediator Piata Unirii

Asezarea  biroului de mediator in apropierea Curtii de Apel Bucuresti, dar si a Tribunalului Bucuresti a fost gandita pentru a facilita accesul la mediere pentru persoanelor implicate in procesele penale care, de cele mai multe ori, reusesc sa se intalneasca inaintea procesului, moment in care ar dori sa incheie si acordul de mediere pentru inlaturarea raspunderii penale. De mentionat este ca onorariile noastre sunt echilibrate fara a parcepe taxe de urgenta sau cheltuieli suplimentare persoanelor care decid sa ne sune in ultimul moment la tel: 0768.511.900. pentru incheierea unui acord de mediere pentru dosar penal in Bucuresti.

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza medierea penala, va recomandam sa cititi si:

Pot chema mediatorul la penitenciar?

Inselaciune Noul Cod Penal – Ce pedeapsa se aplica?

Se pot împăca părțile implicate în procese penale după sesizarea instanței de judecată?

Mediere pentru infractiunea de furt- scapa de dosar penal?

Vatamare corporala grava din accident rutier-impacarea partilor

Se poate mediere pentru viol?

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti – tel: 0768.511.900

Pot chema mediatorul la penitenciar?

Am fost ieri la Penitenciarul Rahova pentru o mediere penala, cu tatal faptuitorului si avocatul acestuia. La penitenciar ne-am dat intalnire si cu partea vatamata pentru a semna actele referitoare la mediere si pentru a primi despagubirea asupra careia s-a inteles cu tatal faptuitorului.

Este vorba de o fapta de medierea infractiunii de furt art 228 alin 1 si furt calificat art 229 alin 1 lit b pentru care faptuitorul a fost arestat preventiv. Evident ca timpul a fost scurt pentru realizarea procedurii de mediere pentru ca am fost contactata ca de obicei pe ultima suta de metri inainte de prima infatisare a faptuitorului in fata judecatorului. Eu am redactat rapid toate hartiile conform procedurii de mediere (solicitarea medierii, contractul de mediere, procesul verbal de prezenta, procesul verbal de inchidere a medierii, acordul de mediere pe hartie si CD). Le-am trimis spre verificare acordul de mediere avocatului si partii vatamate pe mail. Au mai fost cateva detalii de pus la punct inainte de forma finala a acordului de mediere.

Am transmis catre Penitenciarul Rahova o adresa prin care solicitam vizitarea faptuitorului impreuna cu partea vatamata pentru realizarea sedintei de mediere. L-am avertizat pe tatal faptuitorului ca s-ar putea ca penitenciarul sa nu-mi raspunda in timp util, adica in aceeasi zi si nici nu stiu daca va da lumina verde. Stiu ca exista un protocol intre penitenciare si Consiliul de Mediere in sensul ca penitenciarele permit vizitarea faptuitorilor in arest, de catre mediatori, in cadrul programului de vizitare, dar nu stiam daca au avut si situatii in care mediatorul tine sedinta de mediere, in arest, cu faptuitorul si partea vatamata. Si am plecat catre penitenciar inainte sa primesc raspunsul lor pe mail.

La penitenciar ni s-a spus ca mi-au trimis raspuns la solicitarea mea (recunosc ca nu ma asteptam sa fie atat de prompti!) si ca partea vatamata nu poate fi primita la vizita pentru ca nu este pe lista vizitatorilor programati. Daca doream sa facem mediere in arest, trebuia intai sa ma inscriu in audienta la comandantul penitenciarului si sa primesc intai aprobarea. Continue reading “Pot chema mediatorul la penitenciar?” »

Cum și când este posibilă medierea în materie penală?

Daca ar fi sa oferim un raspuns scurt, am spune ca in orice conflict in care exista una sau mai multe victime si unul sau mai multi faptuitori medierea este posibila. Sigur ca efectele produse de intelegerea partilor consemnata in acordul de mediere nu are intotdeauna aceleasi efecte, discutia pe aceasta tema fiind una lunga, de aceea nu voi insista asupra acestor aspecte pe care le pot explica mult mai bine persoanelor interesate prin viu grai, punctual, dupa semnarea unui contract de mediere.

Pentru a intelege rolul si locul medierii in materie penala este important sa spunem, inainte de toate, ca medierea in materie penala este un concept pe care suntem datori sa il explicam detaliat cu scopul de aseza aceasta practica in randul conceptelor juridice demne de atentia justitiabilului roman.

Sintagama “mediere in materie penala” este compusa din doua concepte care isi aduc in aceasta notiune propria incarcatura semantica

Medierea aduce cu sine propria definitie asa cum a fost ea exprimata in Legea nr. 192/2006, la care as adauga, fiind vorba de mediere in materie penala, si Recomandarea Comitetului Ministrilor, in virtutea art. 15.b. din Statutul Consiliului Europei nr. (99) 19 privind medierea in materie penala despre care vom mai aminti in cele ce urmeaza.

Notiunea de “materie penala” vine cu o incarcatura mult mai mare, plecand de la dreptul roman, trecand prin dreptul feudal si cel de inspiratie franceza, pana cel aflat in vigoare si supus modificarilor periodice din zilele noastre.

Indraznesc sa remarc faptul ca, in imensa incarcatura conceptuala, dreptul penal este privit intr-un mod minimalist de anumiti filosofi ai dreptului, prezentandu-l uneori ca fiind doar o prelungire a celorlalte ramuri de drept. Cei mai indrazneti spun chiar ca domeniul dreptului penal nu exista, el doar aplica sanctiuni pentru nerespectarea celorlalte ramuri de drept, adauga un plus de sanctiune la reglementarile relatiilor sociale prevazute in marile ramuri de drept, fara sa poata fi considerat o ramura aparte. Daca ar fi sa le dam crezare, discutia s-ar complica, fortandu-ne sa spunem ca atata timp cat dreptul penal nu este o ramura de drept implicit si medierea penala poate fi considerata imposibila, chiar ilegala. Iar argumentatia poate continua.

Privind pe de-a-ntregul conceputul de mediere in materie penala, remarcam o perspectiva des intalnita la mediatorii din intreaga lume occidentala care isi impartasesc experientele pe www.mediate.com spunand ca, pentru a stabili ca o mediere este in materie penala, ar trebui ca mediatorul sa faca incadrari juridice asupra faptelor prezentate in mediere, atributie ce intra in obiectul de activitate a altor profesionisti in drept. In plus, nu toti mediatorii in materie penala sunt absolventi de studii juridice de lunga durata, conform Recomandarii nr. (99) 19 privind medierea in materie penala care mentioneaza la punctul V.22 Calificarea si formarea mediatorilor: „Mediatorii ar trebui sa fie recrutati din toate sectoarele societatii si sa posede in general o buna intelegere a culturilor si comunitatilor locale.”

V-ar mai putea interesa si:

O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea

Infractiuni la care se aplica medierea

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

In plus, faptele cetatenilor sunt complexe, uneori fiind greu de transpus dintr-o stare de fapt in una de drept, chiar si de profesionistii cei mai experimentati. Ce facem cand o familie se afla intr-o disputa provocata de faptul ca sotul a citit e-mail-ul sotiei de unde a aflat ca aceasta are discutii amoroase cu un coleg? Ce mediem? Art. 195 NCP Violarea secretului corespondentei? Art. 373 NCC Motive de divort? Art. 64 din Legea nr. 192/2006 alin. (1) lit. a) continuarea casatoriei? Ce tip de medierea este aceasta? Mediere penala? Medierea divortului? Sau MEDIERE in cel mai strict sens al termenului in care cautam cauzele care au condus la aceasta stare de fapt? Va continua aceasta casatorie daca facem incadrarile juridice sau daca fiecare intelege unde a gresit pentru a se corecta, reluand dialogul si casnicia pentru a-si putea creste fericiti copiii impreuna?

Aceasta constructie logica ne demonstreaza ca este inutil sa ne blocam in cuvinte si ca, oricum le-am spune conceptelor si domeniilor de aplicare a medierii, ea reflecta o forma de exprimare a libertatii cetateanului de a alege pentru propria persoana, chiar si atunci cand este in mijlocul unui conflict, uneori unul condamnat de normele juridice ori sociale. Pe cale de consecinta, medierea penala, medierea divortului, medierea bancara sau a litigiilor privind protectia consumatorului ori alte alaturari alte termenului de mediere cu domeniul de aplicare sunt in special termeni de marketing si mai putin termeni sau concept juridice. Aduc in discutie aceste aspecte pentru a atrage atentia asupra unor propuneri facute in graba care vizeaza o acreditate suplimentara din partea Ministerului Justitiei a mediatorilor care gestioneaza conflictele ce au la baza fapte ce sunt prevazute in dreptul penal.

Un al doilea aspect al medierii in materie penala este acela al moralitatii. Nu de putine ori, mediatorii in materia penala sunt prezentati drept aceia care pacalesc oamenii ca sa scape hotii de puscarie sau, mai grav, pe violatori.

Perceptia publica nu este intotdeauna pozitiva cand este vorba despre chestiuni de drept ce par favorabile infractorilor intr-o societate in care coruptia este unul din factorii determinanti ai crizei economice. Mai mult decat atat, prezenta medierii ca interventie nonjuridica in rearmonizarea unor relatii sociale, uneori determindand efecte juridice, odata cu restabilirea dialogului intre victima si infractor, pare greu de inteles pentru cei nefamiliarizati. Intr-o lume obisnuita sa creada ca doar justitia poate transa relatiile incordate dintre cetateni, este lesne de inteles de ce medierea continua sa fie privita suspicios.

Pentru a explica aceasta conceptie a societatii actuale ma ajut de o scurta poveste cinematografica. In filmul The Truman Show, personajul Truman traieste intr-o lume construita in totalitate in jurul sau de un producator de televiziune. Cand producatorul este intrebat in cadrul unui interviu „De ce credeti ca Truman nu a fost niciodata aproape de a descoperi adevarata natura a lumii sale?”, producatorul a raspuns: „Acceptam realitatea lumii care ne este prezentata”.

V-ar mai putea interesa si:

Mediere pentru infractiunea de furt- scapa de dosar penal?

Inselaciune Noul Cod Penal – Ce pedeapsa se aplica?

Impacare, penal, mediere.Medierea in procesul penal

Pe de alta parte, pentru a intelege nivelul de moralitate al medierii in materie penala ar trebui sa plecam de la scopul justitiei in general. Iar scopul justitiei nu este nici sa pedepseasca si nici sa ingradeasca, ea fiind o conceptie aparuta cu intentia de reglementare a unor relatii sociale, cu scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor in dorinta de a obtine o societate pasnica, libera si armonioasa.

Asadar, fie ca justitia face dreptate, fie ca mediatorul face pace, obiectivul social este in egala masura atins, oferind avantajele specifice fiecarei proceduri in parte, atat societatii, cat si cetateanului.

Pastrand tema moralitatii, amintesc despre un concept interesant intalnit in filosofia crestina, acela al raportului dintre dreptate si pace.

Parintele Arsenie Papacioc, sustinea, citandu-l pe Sfantul Ioan Scararul, supranumit siScolasticul datorita studiilor sale savante, ca “raportul dintre dreptate si pace este de la doi la opt. Deci, faci dreptate si castigi doi, dar pierzi opt. Faci pace, castigi opt, dar pierzi doi. Deci, pacea este de patru ori mai mare decat dreptatea. Numai atunci poti sa faci armonie.”

Nu sunt amintite studii sociologice care sa stea la baza acestui raport, dar alaturarea conceptelor de pace, iertare, moralitate este intalnita in textele multor altor filolsofi. Goethe considera ca „iertarea face bine si celui ce o acorda si, totodata, celui ce o primeste”, iar Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea, in opera Ravan si Vidra, ca „Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau / E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!“,in timp ce Paulo Coehlo mentioneaza ca: „In razbunare, ni se poate intampla cel mult sa devenim egali cu vrajmasii nostri, in timp ce in iertare aratam mai multa intelepciune si mai multa inteligenta.”

Concluziile acestui articol au fost publicate inaintea aparitiei lui. Pentru partea vatamata care este pusa in situatia de a alege sau a accepta medierea am publicat articolul ”Nu vreau sa ma impac cu infractorul”. Pentru avocatii care nu sunt convinsi inca de utilitatea medierii ca instrument conex activitatii dumnealor am scris articolul ”Medierea pe intelesul tuturor. Iar pentru persoanele suspecte de nerespectarea legii care se gandesc sa apeleze la mediere voi spune ca medierea este un drept, chiar daca respectarea legii este inca optionala in Romania. Intr-un stat de drept, litera si principiile legii s-ar respecta fara exceptie inclusiv cele exprimate in art. 21 NCPC.

CAPITOLUL II – Principiile fundamentale ale procesului civil
Art. 21 – Incercarea de impacare a partilor
„(1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.”

Principiu intarit de legiuitor prin art 20: Respectarea principiilor fundamentale
Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege.”

Mediator Petru Mustateanu

V-ar mai putea interesa si:

O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea

Cum scap de cineva care ma hartuieste?

Cum sunt pedepsiti minorii care comit infractiuni ?

Amenzi de circulatie auto

Lasand deoparte faptele grave, soferii pot fi sanctionati contraventional de politisti, in baza legislatiei rutiere, pentru o serie intreaga de simple omiteri, cum ar fi nesemnalizarea schimbarii directiei de mers sau vorbitul la telefon. Desi pot fi considerate doar mici erori ce pot fi trecute cu vederea de autoritati, Codul rutier impune sanctiuni usturatoare in cazul unora dintre ele.

Codul rutier — denumirea sub care este cunoscuta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 — contine unele dispozitii care la prima vedere pot fi considerate neimportante, dar care au drept scop principal prevenirea accidentelor de circulatie.

Astfel, in momentul de fata exista mai multe fapte pentru care soferii pot primi foarte usor amenzi contraventionale atunci cand conduc autoturisme pe drumurile publice fara sa tina seama de toate obligatiile pe care le au.

La fel de interesant:

Vatamare corporala grava din accident rutier-impacarea partilor

1. Uiti ca trebuie sa semnalizezi

In trafic, orice fel de schimbare a directiei de mers trebuie semnalizata. Atat pentru a nu incurca circulatia celorlalti, cat si pentru a evita accidentele. In caz contrar, autoritatile pot sa aplice doua sau trei puncte-amenda.

2. Nu pui „lamaia” pe parbriz si pe luneta

Proaspetii soferi, adica cei care au mai putin de un an vechime de la obtinerea permisului auto, sunt obligati sa tina la vedere un semn distinctiv — pe parbriz (dreapta jos) si pe luneta (stanga jos). Acesta este un disc galben care are in centru semnul exclamarii si mai este cunoscut in popor drept „lamaie”. Cei care nu-l folosesc pot primi, de asemenea, doua sau trei puncte-amenda.

3. „Fortezi” culoarea galbena a semaforului

Atunci cand la semafor se aprinde culoarea galbena, soferii sunt nevoiti sa opreasca. Singura exceptie admisa de lege in acest caz este atunci cand vehiculul este atat de aproape de semafor incat o oprire in conditii de siguranta nu mai este posibila. „Fortarea” culorii galbene poate fi sanctionata cu doua sau trei puncte-amenda.

4. Nu cureti placutele cu numarul de inmatriculare

O alta fapta ce poate fi sanctionata cu doua/trei puncte-amenda este conducerea unei masini cu placutele numarului de inmatriculare murdare. Desigur, asta in masura in care mizeria impiedica identificarea numarului de inmatriculare. Aceeasi regula se aplica si daca placutele sunt deteriorate sau acoperite cu gheata ori zapada.

5. Vorbesti la telefon cand esti la volan

La fel de interesant:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Daca vorbesti la telefon in timp ce conduci si nu folosesti dispozitive de tip „maini libere” („hands free”), politistii te pot sanctiona cu doua/trei puncte-amenda, dar si cu doua puncte de penalizare. Continue reading “Amenzi de circulatie auto” »

Infracțiunea de lovire și amenintare la mediator

Pe raza sectiei de politie este înregistrată o plângere încadrată de organele de cercetare penală la fapta de amenințare, lovire și alte violențe cu zero zile de îngrijiri medicale.

Victima face plângere împotriva concubinului de cetățenie egiptean. La momentul declarației, în sediul secției de poliție se află un mediator, prezent la programul de informare privind avantajele medierii în cauzele penale. Mediatorul aduce la cunoștință persoanei vătămate informații despre beneficiile acestei proceduri. Reținem că, medierea penală este o practică restaurativă, care se bazează pe comunicarea dintre victimă și infractor, și aici ne referim la un număr restrâns de infracțiuni, și anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau cele pentru care este posibilă împăcarea părților.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Deosebit de receptivă la avantajele pe care le presupune procedura medierii (rapiditate, confidențialitate, costuri avantajoase) victima cere soluționarea în mod expres a conflictului prin mediere. Se semnează cererea de mediere și contractul de premediere, se face invitația părții la mediere, aceasta răspunde afirmativ invitației, se semnează contractul de mediere și se deschide procedura. Încă de la început, părților li se aduce la cunoștință faptul că au dreptul de a beneficia de prezența unui avocat, însă  refuză. Întrucât concubinul este de cetățenie egiptean și nu cunoaște foarte bine limba română, încă de la primul contact cu acesta, biroul de mediere încheie un contract de colaborare (în care se inserează clauza confidențialității) cu un traducător autorizat care intermediază toate discuțiile verbale sau scrise între părți. Menționăm că, la momentul semnării contractului de mediere se suspendă începerea urmăririi penale împotriva suspectului. Pe durata procesului de mediere, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.     Împreună cu părțile, se stabilesc ședințe comune, se stabilesc regulile, climatul de control și siguranță al întregului proces. Se identifică nevoile și sentimentele, se găsesc soluții la problemele analizate. Părțile realizează că nevoile lor sunt identice  însă modul de cerere și expunere este diferit. Foarte important pentru reușita acordului medierii, în cazul de față părțile realizează că aduc la masa medierii nu doar un bagaj emotional personal, ci un puternic bagaj religios, etnic, social  care le diferențiază. Un factor decisiv în escaladarea conflictului îl reprezintă factorul religios. Conflictul în prezenta cauză nu este generat doar de nevoia și cererea individului, ci de nevoia și cererea culturii religioase din care provine. După 5 ședințe de mediere, a câte 2 ore fiecare, dosarul de mediere se închide cu acord de mediere care consacră înțelegerea dintre părți.  Retinem că, clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune. In cazul de față între părți există și o legatură afectivă, fapt care creează premize pentru repararea prejudiciului psiho-emoțional.     În acordul de mediere încheiat, părțile convin asupra tuturor aspectelor necesare închiderii diferendului dintre ele. Acordul de mediere intervenind  înainte de faza de  începere a urmăririi penale, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, stă la baza clasării cauzei și produce efecte în ambele laturi ale procesului penal, dacă este cazul. Conform noului cod de procedură penală, anumite obligații asumate de către părți în cadrul acordului de mediere sunt impuse de către procuror suspectului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse.     Se face adresă către organul de cercetare penală din cadrul secției de poliție și se depune acordul de mediere împreună cu procesul verbal de închidere a medierii, în format original și electronic. Ulterior, părțile se prezintă la secție la cererea organului de cercetare penală pentru a confirma înțelegerea.     De reținut că, instituția medierii are regim diferit și este greșit a se menționa în acordul de mediere încheiat că “părțile s-au împăcat” sau “persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă”.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Acordul de mediere produce efecte  în cauzele cu privire la infracțiuni pentru care s-a depus o plângere prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea. În Noul cod penal întâlnim 30 de astfel de infracțiuni și alte 7 infracțiuni din legi speciale.     În dosarul prezentat, părțile au participat activ la analiza propriului conflict, au propus și au găsit soluții împreună, au restabilit căile de comunicare prin dialog, au păstrat confidențialitatea problemei lor și au salvat relația.     Medierea penală reprezintă o tehnică deschisă, un dispozitiv de aplicare a justiției restaurative care indică un model de analiză și intervenții asupra conflictului. Infracțiunea nu mai este considerată ca o ofensă adusă societății sau ca un comportament care incriminează ordinea prestabilită, ci reprezintă un strigăt de ajutor într-o complexă relație socială, care atunci când se deteriorează din motive variate, produce nevoi, lipsuri, suferință și cere în principal activarea formei de dialog, de reparație și reconciliere cu acea situatie de conflict.     Justiția restaurativă creează premize de evitare a recidivei și dă posibilitatea părților de a se reabilita.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Sursa: http://www.7est.ro/component/k2/item/49834-solutionarea-infractiunii-de-lovire-si-amenintare-la-mediator.html Maria Păduraru Vicepreședinte Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași cpmj.maria.paduraru@cmediere.ro

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

Impacare notariala

Impacare la notar pentru dosar penal sau despagubire.

Buna ziua. Impacarea partilor pentru dosar penal, sau pentru despagubiri auto se poate la orice notariat, sau daca nu unde se face? Si cat costa? 

Impacarea partilor pentru incetarea procesului penal

Impacarea partilor pentru incetarea procesului penal, este o institutie aparte si este regasita in atat in Codul Penal, Codul de Procedura Penala, cat si in legile speciale. Institutia care se ocupa de impacarea partilor este MEDIEREA. In acest scop exista chiar si o decizie emisa de Înalta Curte de Casație și Justiție pe care o puteti citi aici: Medierea, cauză de înlăturare a răspunderii penale.

In aceasta decizie se mentioneaza faptul ca incheierea unui acord de mediere poate interveni in tot cursul procesului penal, explicand detaliat cum functioneaza medierea și împăcarea părților sub aspectul naturii juridice.

Mai mult de atat, prin Decizia nr. 516 din 22 iunie 2015 pronunţată în apel de Secţia Penală a Curţii de Apel Suceava se mentioneaza explicit faptul ca recunoaşterea vinovăţiei printr-o declarație notarială este considerata nelegala !

Pentru o imagine completa, puteti citi in acest site articolele despre:

Impacarea cu infractorul la mediator

Infractiuni la care se aplica medierea

ex: Efecte mediere penala

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu -0768.511.900

Drepturile inculpatilor în procedurile penale

Drepturile inculpatilor în procedurile penale:

Unul din cele mai importante drepturi pe care persoanele inculpate le au in cadrul procedurilor penale este dreptul la mediere. Este bine stiut ca medierea dintre faptuitor si partea vatamata duce la stingerea cercetarii penale, sau, dupa caz, a procesului penal. Mai multe pe acesta tema in: Impacare, penal, mediere.Medierea in procesul penal ,sau  Se pot împăca părțile implicate în procese penale după sesizarea instanței de judecată?  , Medierea te poate scăpa de inchisoare . Cu toate acestea, informatia este putin mediatizata in spatiul public, cu atat mai putin este cunoscuta baza legala in care poate fi solicitata medierea de catre un inculpat.

Te-ar mai putea interesa si:

Vizită Mediator la deținut

Pe langa prevederile legii 192/2006, si ale noilor coduri penal si de procedura penala, descrise pe larg in proaspatul  „Ghid de mediere penala”, medierea in domeniul penal este puternic sustinuta de recomandarile U.E. fata de care statele memebre au obligatia de a le pune in practica. Cea mai importanta recomandare U.E. cu privire la medierea penala este:

RECOMANDAREA NR. (99) 19 privind medierea în materie penala

(adoptată de Comitetului Miniştrilor în 15 sept.1999, la a 679-a reuniune a delegaţilor miniştrilor)

traducere: jud. Cristi Danileţ
Comitetul Miniştrilor, în virtutea art.15.b. din Statutul Consiliului Europei,
Observând că statele membre tind din ce în ce mai mult să recurgă la mediere în materie penală, ca opţiune flexibilă şi cuprinzătoare[1], axată pe rezolvarea problemei şi pe implicarea părţilor, în completarea sau ca alternativă a procedurii penale tradiţionale;
Considerând că e necesar a permite o participare personală activă a victimei[2], a infractorului şi a tuturor celor care sunt priviţi ca părţi, dar şi implicarea comunităţii în procedura penală;
Recunoscând interesul legitim al victimelor de a li se face auzită vocea în ceea ce priveşte consecinţele victimizării lor, de a comunica cu infractorii şi de a obţine scuze şi reparaţii;
Considerând că este important a întări inculpaţilor sentimentul responsabilităţii şi de a oferi acestora ocazii concrete de a se îndrepta, ceea ce ar facilita reinserţia şi reabilitarea;
Recunoscând că medierea poate să contribuie la conştientizarea rolului important pe care individul şi comunitatea îl au în generarea şi instrumentarea infracţiunilor şi în rezolvarea conflictelor legate de acestea, precum şi la ceea ce justiţia penală aspiră, adică la rezultate mai constructive şi mai puţin represive;
Recunoscând că medierea presupune abilităţi particulare şi cere coduri de practică şi pregătire acreditată;
Considerând importanţa potenţialei contribuţii a organismelor non-guvernamentale şi a comunităţilor locale în medierea în materie penala şi necesitatea de a se conjuga eforturile iniţiativelor publice şi private,
Luând în considerare exigenţele Convenţiei europene a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
În spiritul Convenţiei europene privind exercitarea drepturilor copiilor ca şi Recomandările nr. (85) 11 asupra poziţiei victimei în dreptul penal şi procedura penală, nr. (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale, nr. (87) 21 asupra asistenţei victimelor şi a prevenirii victimizării, nr. (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delicvenţă juvenilă, nr. (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de comportamentul infracţional al tinerilor proveniţi din familiile emigrante, nr. (92) 16 privind reglementările europene asupra sancţiunilor şi măsurilor aplicate în comunitate, nr. (95) 12 privind administrarea justiţiei penale şi nr. (98) 1 privind medierea familială;

-Recomandă guvernelor statelor membre să ia în considerare principiile enunţate în anexa prezentei Recomandări, atunci când statele vor dezvolta medierea în materie penală şi să dea acestui text cea mai largă aplicare posibilă.

 

Anexă la Recomandarea nr. (99) 19

I.          Definiţie

Prezentele principii directoare se aplică în toate situaţiile, permiţând victimei şi infractorului să participe activ, dacă aceştia îşi dau consimţământul, la soluţionarea dificultăţilor rezultate din infracţiune cu ajutorul unui terţ independent (mediator).

II.         Principii generale

1.         Medierea în materie penală nu ar trebui să intervină decât dacă părţile îşi dau acordul în mod liber. Părţile ar trebui, în plus, să aibă posibilitatea de a reveni asupra consimţământului în orice moment pe parcursul medierii.

2.         Discuţiile privitoare la mediere sunt confidenţiale şi nu pot să fie utilizate ulterior, fără acordul părţilor.

3.         Medierea în materie penală ar trebui să fie un serviciu disponibil în mod general.

4.         Medierea în materie penală ar trebuie să fie posibilă în toate fazele procedurii pe care le parcurge justiţia penală.

5.         Serviciile de mediere ar trebui să aibă o autonomie suficientă în cadrul sistemului de justiţie penală.

III.        Fundamentul juridic

6.         Legislaţia ar trebui să faciliteze medierea în materie penală.

7.         Ar trebui să fie stabilite nişte principii directoare privind recurgerea la mediere în materie penală. Principiile ar trebui să se refere la condiţiile de trimitere a cauzelor la serviciile de mediere şi la instrumentarea cauzelor ulterior medierii.

8.         Procedura medierii ar trebui să fie conformă garanţiilor fundamentale; în particular, părţile ar trebui să aibă dreptul la asistenţă judiciară şi, când e cazul, să aibă dreptul la traducător/interpret. Minorii ar trebui, în plus, să aibă dreptul la asistenţă parentală.

IV.        Funcţionarea justiţiei penale în relaţie cu medierea

9.         Decizia de a trimite un caz penal spre mediere, ca şi evaluarea rezultatului procedurii de mediere ar trebui să fie de competenţa exclusivă a autorităţilor judiciare[3].

10.        Înainte de acceptarea medierii, părţile ar trebui să fie pe deplin informate în legătură cu drepturile lor, cu natura procedurii de mediere şi în legătură cu posibilele consecinţe ale deciziei lor.

11.        Nici victima, nici infractorul nu ar trebui să fie determinaţi prin mijloace incorecte să accepte medierea.

12.        Pentru minorii care participă la procedura de mediere în materie penală ar trebui să existe o reglementare specială şi garanţii legale.

13.        Medierea nu ar trebui să fie urmată dacă una dintre părţile principale nu este capabilă să înţeleagă scopul procedurii.

14.        Punctul de plecare în mediere ar trebui să fie, în principiu, recunoaşterea de către cele două părţi a faptelor principale ale cauzei. Participarea la mediere nu ar trebui să fie utilizată ca o probă în dovedirea vinovăţiei în procedurile judiciare ulterioare.

15.        Aspecte privind anumiţi factori precum vârsta, maturitatea sau capacitatea intelectuală a părţilor, ar trebui să fie luate în considerare înainte de a se decide să se recurgă la mediere.

16.        Decizia de a supune medierii o cauză penală, ar trebui să fie însoţită de un termen limită rezonabil, în cadrul căruia autorităţile judiciare competente ar trebui să fie informate de stadiul procedurii de mediere.

17.        Soluţiile date în funcţie de rezultatele medierii ar trebui să aibă acelaşi statut precum deciziile sau hotărârile judecătoreşti şi ar trebui să interzică urmărirea penală pentru aceleaşi fapte (ne bis in idem).

18.        Atunci când cazul este retrimis autorităţilor judiciare[4] fără să se ajungă la un acord între părţi sau după ce părţile nu au reuşit să pună în aplicare acordul, decizia asupra modului în care urmează a se proceda trebuie luată fără amânare.

V. Funcţionarea medierii

V1.       Norme[5]

19.        Serviciile de mediere ar trebui să fie guvernate de norme recunoscute.

20.        Serviciile de mediere ar trebui să beneficieze de o autonomie suficientă pentru a-şi îndeplini funcţiile ce le revin. Trebuie dezvoltate norme de competenţă şi reguli de etică, ca şi o procedură de selectare, de formare şi de apreciere a mediatorilor.

21.        Serviciile de mediere ar trebui să fie plasate sub supravegherea unui organ competent.

V2.       Calificarea şi formarea mediatorilor

22.        Mediatorii ar trebui să fie recrutaţi din toate sectoarele societăţii şi să posede în general o bună înţelegere a culturilor şi comunităţilor locale.

23.        Mediatorii ar trebui să fie capabili să facă dovada unei judecaţi sănătoase şi a unor calităţi interpersonale necesare exerciţiului funcţiei lor.

24.        Mediatorii ar trebui să primească o formare iniţială înainte de a fi numiţi în funcţie, precum şi o formare continuă pe parcursul activităţii lor. Formarea lor ar trebui să privească asigurarea unui nivel de competenţă ridicat, ţinând cont de aptitudinile de a soluţiona conflictele, de exigenţele specifice pe care le implică munca cu victimele şi infractorii, de cunoştinţele de bază ale sistemului judiciar penal.

V3.       Instrumentarea cazurilor individuale

25.        Înainte de a începe să se ocupe de un caz, mediatorul ar trebui să fie informat de toate faptele pertinente şi ar trebui să primească toate documentele necesare de la autorităţile judiciare[6] competente.

26.        Medierea ar trebui să se desfăşoare de o manieră imparţială, bazată pe faptele cauzei şi pe nevoile şi dorinţele părţilor. Mediatorul ar trebui să respecte întotdeauna demnitatea părţilor şi să vegheze ca părţile să se trateze cu respect reciproc.

27.        Mediatorul are sarcina de a asigura un mediu sigur şi confortabil pentru mediere. Mediatorul ar trebui să fie sensibil la vulnerabilitatea părţilor.

28.        Medierea ar trebui să fie condusă eficient, dar într-un ritm acceptabil pentru părţi.

29.        Medierea ar trebui să se facă cu uşile închise (in camera).

30.        Respectând principiul confidenţialităţii, mediatorul ar trebui să sesizeze autorităţile competente sau persoanele vizate cu toate informaţiile privind iminenţa unei infracţiuni grave, despre care el ar putea lua cunoştinţă în timpul medierii.

V4.       Rezultatul medierii

31.        Înţelegerea părţilor ar trebui să fie finalizată în mod voluntar de către părţi. Acordurile nu ar trebui să conţină decât nişte obligaţii rezonabile şi proporţionale.

32.        Mediatorul ar trebui să raporteze autorităţilor judiciare[7] măsurile luate şi rezultatul medierii. Raportul mediatorului nu ar trebui să destăinuiască conţinutul şedinţei de mediere, nici să exprime aprecieri cu privire la comportamentul părţilor în timpul medierii.

VI.        Evoluţia medierii

33.        Ar trebui să aibă loc consultări regulate între autorităţile judiciare penale şi serviciile de mediere în vederea dezvoltării colaborării lor.

34.        Guvernele statelor membre ar trebui să promoveze cercetarea şi evaluarea medierii în materie penală.

[1] Varianta în limba franceză este, „une option souple, axée sur le règlement du problème et l’implication des parties, iar cea în limba engleză: „as a flexible, comprehensive, problem-solving, participatory option(n.ns, CD).

[2] Despre drepturile victimelor, a se vedea concluziile celei de a 27-a Conferinţe a miniştrilor europeni de justiţie, desfăşurată în 12-13 oct. 2006 în Armenia http://tinyurl.com/conmjustarmenie precum şi Declaraţia ONU asupra Principiilor de bază ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzului de putere (1985) la http://www.unhchr.ch/html/menu3/b/h_comp49.htm (n.ns, CD).

[3] Varianta în limba engleză precizează că este vorba de „autorităţile judiciare penale(n.ns, CD).

[4] A se vedea nota 13 (n.ns, CD).

[5] Varianta în limba engleză utilizează noţiunea de „standards” (n.ns, CD).

[6] A se vedea nota 13 (n.ns, CD).

[7] Ibidem.

Sursa:http://cristidanilet.ro/continut/adr/coe/336-recomandarea-nr-99-19-privind-medierea-in-materie-penal

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest sitesau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu Bucuresti –

Cum scap de cineva care ma hartuieste?

Hartuirea este una din infractiunile care provoaca un discomfort real victimelor, uneori cu repercusiuni grave, de natura psihica, astfel incat multe victime au avut nevoie de consiliere psihologica pentru a se putea recupera dupa ce au suferit disconfortul creat de infractiunea de hartuire. Modul de manifestare al acestei infractiuni poate avea manifestari cat se poate de variate. De la fostul iubit care hartuieste persoana cu care a avut o relatie, hartuirea sexuala, hartuirea profesionala, hartuirea la locul de munca, hartuirea telefonica facuta de firmele de recuperare credite, si pana la hartuirea pe strada de catre vecinul nervos, sau hartuirea de catre fostul angajat, aceasta infractiune a reusit sa atraga atentia legiuitorului astfel incat sa fie incriminata in Noul Cod Penal.

In functie de gravitatea faptelor produse de faptuitor, optiunile victimei infractiunii de hartuire sunt urmatoarele:

Modul in care puteti depune o plangere penala pentru hartuire si etapele necesare parcurgerii acestei proceduri au fost dezvoltate in articolul:

Hartuirea este pedepsita penal. Cum poti reclama daca esti urmarit sau agasat?

In cazul in care tot ceea ce doriti este sa scapati rapid de disconfortul creat de hartuitor, o metoda rapida si eficienta este:

Mediere pentru infractiunea de hartuire

Continue reading “Cum scap de cineva care ma hartuieste?” »

Cum sunt pedepsiti minorii care comit infractiuni ?

Raspunderea penala a minorului este reglementata de noul Cod penal, in vigoare din 1 februarie 2014. La acest capitol, prevederile nu sunt modificate substantial fata de vechiul Cod penal, astfel ca, si in momentul de fata, minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund penal.

In schimb, cei care are varsta intre 14 si 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu discernamant, in timp ce minorii care au implinit varsta de 16 ani raspund penal potrivit legii.

Conform NCP, fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, se ia o masura educativa neprivativa de libertate.

V-ar mai putea intersa si:

O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea

Pe de alta parte, daca minorul a mai savarsit o infractiune, pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat, atunci in cazul lui instanta poate stabili o masura educativa privativa de libertate. Totodata, se poate da o masura educativa privativa de libertate si atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de minor este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

Prin comparatie cu vechiul Cod penal, noile reglementari au eliminat pedeapsa acordata in plus pe langa de masura educativa neprivativa de libertate. Mai precis, regulile aplicabile pana la 1 februarie 2014 prevedeau urmatoarele: „Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului”.

Minorul nu mai poate fi mustrat sau supravegheat de parinti

In ceea ce priveste masurile educative, acestea sunt tratate diferit de noul Cod penal. Concret, acum se face o distinctie clara intre masurile educative neprivative de libertate si cele privative de libertate, distinctie care inainte nu exista.

Asadar, potrivit noilor dispozitii, masurile educative neprivative de libertate sunt: Continue reading “Cum sunt pedepsiti minorii care comit infractiuni ?” »

O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea

Conditiile legale pentru minorii care comit infractiuni sunt din ce in ce mai aspre asa cum reiese din modificarile aduse de Noul Cod Penal. Daca pana acum mustrarea era acceptata ca si masura impotriva minorilor acuzati de fapte penale, de acum internarea intr-un centru de detentie este prevazuta mult mai explicit in special pentru minorii cu varste intre 16 si 18 ani. Mai multe pe aceasta tema puteti afla de aici:

Cum sunt pedepsiti minorii care comit infractiuni ?

Cu toate acestea, exista si o a doua sansa pe care legiuitorul o ofera in anumite conditii minorilor acuzati de comiterea unor infratiuni – medierea.

Medierea infractiunilor comise de minori este cunoscuta ca avand un grad de dificultate ridicat tinandu-se cont de conditiile speciale pe care legea le prevede cauzelor cu minori. Participarea minorilor la mediere se poate face numai impreuna cu parintii si/sau avocatul, iar obligatiile asumate in acordul de mediere trebuie insusite deopotriva de parintii care raspund odata cu minorul de ducerea la indeplinire a acestora. Cu toate ca cele mai frecvente infractiuni comise de minori sunt, furtul, distrugerea si lovirea, medierea pentru cauzele cu minori este posibila pentru oricare din faptele pentru care se aplica medierea in general. Lista infractiunilor pentru care este posibila medierea o gasiti aici:

Infractiuni la care se aplica medierea

Ce efecte produce medierea penala pentru cauzele cu minori?

Continue reading “O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea” »