Până la ce termen se poate face mediere în penal?

Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unui proces va trebui făcută până la citirea actului de sesizare, atât în cazurile unde s-ar putea înlătura răspunderea penală prin împăcare, cât și în cazurile unde s-ar înlătura răspunderea prin retragerea plângerii prealabile, conform unei legi care va intra mâine în vigoare. În aceste din urmă situații, limitarea defavorabilă victimelor este lesne de observat, din moment ce retragerea plângerii se poate face și mult mai departe în timp decât primul sau al doilea termen de judecată.

Legislativul a adoptat luna trecută o modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator care va intra în vigoare mâine și care se traduce printr-o limitare pentru cei care ar dori să recurgă la mediere în acele cauze penale unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Modificarea e adusă concret de Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor.

Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (…) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condițiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanței, e prevederea care va intra, de mâine, în Legea medierii.

Medierea în cauzele penale se aplică numai atunci când, conform legii penale, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, potrivit Legii medierii.

Retragerea plângerii și împăcarea sunt două chestiuni cu efecte diferite în procesul penal, la care se poate recurge până la termene-limită diferite: împăcarea se poate face până la citirea actului de sesizare (primul termen de judecată, de principiu) și e o chestiune ce reprezintă un acord între victimă și făptuitor, care duce și la stingerea acțiunii civile, pe când retragerea plângerii prealabile se poate face, conform Codului penal, până la pronunțarea unei hotărâri definitive — deci, mult mai târziu — și este o chestiune unilaterală, adică victima își retrage plângerea în baza deciziei sale, nu a unei înțelegeri.

În Legea medierii nu existau limitări de timp pentru ca victima și infractorul să ajungă la un acord de mediere și să se înlăture răspundere penală. Acum ceva timp însă, Curtea Constituțională a spus că ar trebui ca acordul de mediere să se încheie, când se poate recurge la împăcarea părților, doar până la citirea actului de sesizare (Decizia Curții Constituționale nr. 397/2016). Din moment ce împăcarea părților se poate face doar până la acel moment, atunci și acordul de mediere ar trebui încheiat tot până la acel moment, spuneau judecătorii.

Curtea s-a referit însă doar la împăcarea părților când a spus că acordul de mediere ar trebui să se încheie până la citirea actului de sesizare. Însă Legiuitorul român (Parlamentul) a decis să aplice aceeași limită la încheierea acordului de mediere și în cauzele unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Deci, a decis să meargă mai departe decât ce-i indicase Curtea că ar fi constituțional.

Astfel, deși cel care a făcut plângerea poate să și-o retragă până când se pronunță hotărârea definitivă, pentru că așa prevede Codul, nu va mai putea face un acord de mediere cu făptuitorul după ce se citește primul act de sesizare(cum spuneam, ca regulă, e primul termen de judecată).

Deși Legea nr. 97/2018 se intitulează ca aducând măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, această limitare a recurgerii la mediere în cauzele unde se poate face retragerea plângerii penale cu consecința înlăturării răspunderii penale a făptuitorului nu se poate traduce neapărat ca un beneficiu pentru victimă.Sursa.

(Visited 87 times, 1 visits today)