Provocari judiciare în domeniul medierii penale

 

Medierea penala este reglementata de art 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006. Medierea unei infractiuni se poate face cand respectiva infractiune are si forma unui conflict intre doua sau mai multe persoane. Altfel spus, cand in compunerea infractiunii avem minim un faptuitor si minim o persoana vatamata, respectiva infractiune devine mediabila tocmai in baza raportului conflictual intre faptuitor si persoana vatamata. Conflictul (generat de fapta) dintre acestia este mediabil, indiferent de incadrarea juridica, medierea si acordul de mediere avand diverse efecte procesual-penale[1] in functie de infractiunea care va fi stabilita de procuror ori judecator.

Conditiile de validitate si valabilitate ale acordului de mediere sunt stabilite in mod generalist de Legea medierii. Acordul de mediere penala sau civila poate fi afectat de termene si conditii si contine toate clauzele convenite de parti in urma discutiilor din mediere. Intelegerea partilor ca urmare a medierii trebuie sa nu contina prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice. Acestea sunt conditiile stabilite de art. 58 din Legea mai sus amintita, conditii suficiente ca acordul de mediere penala sa fie valid si valabil din punct de vedere procesual penal.

In urma medierilor penale desfasurate in biroul nostru de mediere, odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, am intampinat in practica urmatoarele probleme judiciare, ivite in urma depunerii acordurilor de mediere si proceselor verbale de inchidere a medierii la dosarul parchetelor ori instantelor, dar si pe parcursul procedurilor de mediere penala:

1. Cererea din partea procurorului sau judecatorului a unei declaratii notariale de impacare atasata acordului de mediere, pentru ca acesta sa fie valid si luat in considerare. Din punctul meu de vedere, art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza in mod clar ca acordul de mediere incheiat in conditiile legii medierii duce la incetarea procesului penal, fiind institutie juridica distincta de impacare ori de retragerea plangerii penale. Acordul de mediere penala semnat de parti si de mediator (care il si stampileaza) este valid si valabil fara autentificare notariala si fara nici o alta declaratie a partilor, atat timp cat din continutul lui reiese clar ca partile s-au inteles intr-un anume fel, s-a stipulat ca nu mai au nici o pretentie una de la alta si si-au solutionat in totalitate conflictul dintre ele. Acordul de mediere este un contract civil exclusiv al partilor, avand forta juridica a unui inscris sub semnatura privata, semnatura si stampila mediatorului nedandu-i vreo forma oficiala ori putere publica, mediatorul nefiind investit cu atributii oficiale. Daca vreun judecator sau procuror au dubii/suspiciuni ca acordul de mediere nu este al partilor pot introduce actiune in fals si apoi se va putea dovedi daca suspiciunea lor a fost intemeiata sau nu. Pana la proba contrarie, acordul de mediere penala este un document valid si valabil si procurorul si judecatorul sunt obligati de art. 16 NCPP sa ii dea efectul pe care legea il cere. Asadar, cerinta unei declaratii notariale de impacare este o eroare din punctul nostru de vedere, acordul de mediere neavand de a face cu institutia impacarii (si conditiile ei) asa cum e stipulata in NCPP.

2. Cerinta adresata biroului nostru de mediere de a indica locul si data incheierii acordului de mediere, desi locul si data incheierii acordului de mediere erau stipulate in mod clar inca de la inceputul documentului, documentul avand in mod necesar si numarul de inregistrare in arhiva biroului. Probabil, asa cum am discutat si cu unii auditori de justitie si judecatori, unii judecatori nu inteleg cum si de ce scriu eu “acord de mediere incheiat azi, 24 noiembrie 2014, in sediul Biroului de Mediator Dorin Ilie, din str….”, atat timp cat suspectul din cazul pe care judecatorul il judeca si eu il mediez este in arest preventiv la Penitenciarul Poarta Alba sa zicem. Explicatia mea ca mediator ar fi ca documentele de mediere se semneaza in unele cazuri speciale, in mai multe locuri. De exemplu, pot avea persoane vatamate, parti in mediere, invalide ori batrane, la 70 de ani, a caror deplasare este dificila la biroul meu de mediere si atunci prefer sa mediez la domiciliul acestora. Deci, medierea si toate discutiile, precum si semnarea documentelor de mediere se vor face la domiciliul acestora. Asemenea si in cazul detinutilor in Penitenicare, arestatilor la domiciliu ori in Sectii de Politie care au si locuri de arest preventiv, dreptul la un mediator al acestora le permite sa ma cheme la locul de arest si discutiile vor fi purtate in locul unde suspectul este arestat; tot aici se vor semna si documentele de mediere. La fel in cazul batranilor internati in spitale, medierea se va desfasura intr-o camera care sa asigure conditii optime discutiilor si documentele se vor semna tot acolo. Mai mult, chiar daca unele parti din mediere nu sunt nici batrane, nici invalide, nici arestate, ci chiar in puterea varstei dar doresc medierea la sediul firmei unde lucreaza ori unde patroneaza, medierea se poate desfasura in acel loc. In toate aceste cazuri, medierea poate avea loc in mai multe locatii, la diferente de cateva zile uneori. Ma pot duce la ora 15:00 la batran acasa sa fac medierea, semnez contractul de mediere, dar nu mai am timp sa ajung la Sectia x Politie la suspectul arestat – programul fiind pana la ora 16:00, ma voi duce a doua zi. Astfel care e data incheierii contractului de mediere? Contractul este inregistrat in momentul in care iese din biroul nostru, deci i se da numar de inregistrare si data in care e inregistrat ca documentele sa aiba continuitate si evidenta sa fie clara si la zi, numar care se scrie in documentul word printat si nu scris de mana. Nu pot sa inregistrez acel contract cu data de a doua zi cand ma duc la Sectia x deoarece seara, la ora 18:00, mai am poate o mediere la birou, una civila, in care imi vin ambele parti din conflict, se semneaza si contractul de mediere cu ele, si acestuia trebuie sa ii dau alt numar si alta data de inregistrare. Data incheierii contractului de mediere si acordului de mediere in aceste cazuri va fi data la care se redacteaza si printeaza din biroul nostru de mediere si nu data la care semneaza partile deoarece exista situatia ca partile sa semneze la zile diferite, neavand posibilitatea fizica de a semna in acelasi timp ori in aceeasi zi, si neputand trece mai multe zile de incheiere a documentului nestiind cand se va semna in mod efectiv de catre parti. Si cum as putea data in aceste cazuri documentul cu data ultimei semnaturi cand el s-a redactat si printat la biroul meu cu o zi inainte sa zicem? Nu pot scrie: redactat ieri, 24 noiembrie 2014, si incheiat azi, 25 noiembrie 2014. Eu prefer sa scriu ca s-a incheiat in ziua cand ii dau numar de inregistrare si semnez si stampilez. In cazul in care partile nu il vor mai agrea, documentul se va anula. Cat despre locul incheierii actelor de mediere, in cazurile de mai sus am avea ca posibile trei locuri de mediere: biroul meu de mediator, locul de arest preventiv pentru suspect si domiciliul sau locul unde se gaseste persoana vatamata. Care dintre aceste locuri va fi locul incheierii medierii? Mai multe locuri de incheiere a medierii nu pot exista din punct de vedere juridic. Nici doar locul persoanei vatamate si nici doar locul unde suspectul este in arest preventiv. Din punctul meu de vedere, odata ce eu ca mediator, din discutiile cu partile din conflict, am luat punctele de vedere ale acestora si acestea agreeaza medierea, semnand contractul de mediere, si, ulterior altor discutii si intalniri, agreeaza o intelegere discutata si negociata, semneaza acordul de mediere, locul incheierii acestor documente il pot trece la biroul meu de mediere. Aceasta deoarece nu pot trece doua locuri de incheiere a documentelor – locul de arest preventiv si locul unde mediez cu persoana vatamata, aceasta deoarece nu printez documentele in aceste locatii ci la mine la birou, si, de asemenea, numarul de inregistare pe care il poarta aceste documente este numarul care li se da la iesirea din biroul nostru de mediere, semnate si stampilate de mine. Deci, eu am consensul partilor privind medierea si stadiul acesteia si intocmesc documentele la mine la birou, le semnez si stampilez, partile doar trebuind sa semneze si ele documentele deja agreate, ulterior discutiilor avute. Principiul consensualitatii primeaza in mediere si deci documentele si acordul de mediere – care este un contract civil intre parti – sunt supuse regulilor consensualismului. Sunt incheiate cand partile accepta medierea si, ulterior, intelegerea ca urmare a medierii, deci consensul este intrunit la mine la birou cand am acceptul de a trece mai departe in mediere – la redactarea documentelor, contractul dintre ele – acordul de mediere fiind deja incheiat prin consensul lor, luat de mine ca urmare a discutiilor. Urmeaza doar perfectarea documentatiei de mediere. In toate cazurile si in ceea ce priveste data si in ceea ce priveste locul incheierii documentelor de mediere, daca dupa ce acestea iau numar de inregistrare si sunt semnate si stampilate de mine sunt refuzate de una din parti, sunt anulate si astfel nu mai sunt incheiate la data de y si in locul x. Daca nu sunt refuzate, raman perfect incheiate la data si la locul specificat, deci semnatura ulterioara a partilor ratifica locul si data incheierii si acopera timpul pana la semnarea de catre toti si de asemenea locul diferit de semnare, deci se perfecteaza prin ultima semnatura. Specificatia in documente ca medierea a avut loc in mai multe locatii si la mai multe date este suficienta pentru a invedera judecatorului care ia act de procesul-verbal de inchidere a medierii si acordul de mediere de desfasurare a procesului de mediere. Aceste este punctul meu de vedere. Daca in practica alti colegi ori specialisti au alta abordare, ii rog sa o faca cunoscuta ca sa lamurim problema.

3. Acum doua saptamani un judecator mi-a cerut copie conforma cu originalul dupa Registrul de evidenta Contractelor de Mediere si Acordurilor de mediere, unde am inregistrat acordul de mediere depus la un dosar. Consider ca este o eroare grava si o imixtiune in activitatea de mediere care excede cadrului judiciar. Un mediator nu da socoteala cu registrele sale privind activitatea decat din punct de vedere fiscal organelor ANAF si din punct de al registrelor documentelor de mediere Consiliului de Mediere.

4. Unii judecatori intreba partile daca au semnat Acordul de Mediere “in fata mediatorului”. Desi raspunsul este da in toate cazurile mediate de mine, pot fi si situatii speciale. Regula in materie este si trebuie sa fie ca acordul de mediere sa fie semnat in fata mediatorului si doar dupa ce acesta a identificat partile. Desi Legea Medierii nu spune explicit acest lucru, credibilitatea actului de mediere si increderea judecatorului in documentul care ii vine la dosar de la mediator trebuie, din punctul meu de vedere, sa aiba specificatia ca “acest acord de mediere s-a semnat in fata mediatorului x ”, desi aceasta specificatie nu face din acordul de mediere un alt contract – acordul de mediere este si ramane o conventie civila intre parti si are valoarea unui inscris sub semnatura privata. Semnatura si stampila mediatorului nu garanteaza decat ca conventia este urmare a unei medieri, conventia este si ramane a partilor si ele raspund in totalitate de aceasta. Mediatorul poate raspunde (disciplinar, penal, civil) doar daca acestea nu au avut calitatea de parti in mediere ori nu au fost indrituite sa semneze acordul de mediere. In aceste cazuri acordul de mediere oricum este nul pentru lipsa de calitate a persoanei semnatare. Mediatorul nici nu poate fi folosit ca martor in probleme legate de executarea sau nu a obligatiilor din acordul de mediere. Aceasta deoarece un inscris sub semnatura privata al partilor nu are nici o putere oficiala ori publica decat daca legea ii confera aceasta putere. Acordul de mediere nu are aceasta putere ori valoare la acest moment in Romania. Pot exista situatii speciale in care semnarea documentelor de mediere se poate face la distanta prin expedierea documentelor prin curierat rapid si inapoierea lor semnate de catre parti, economisind timp si bani. Acest lucru este posibil conform Legii medierii. Nu sunt de acord cu aceasta practica, foarte rara de altfel in materie civila (in materie penala nu o folosesc deloc), insa consider ca, de lege ferenda, ar trebui sa se stipuleze ca acordul de mediere penala sa fie obligatoriu semnat in fata mediatorului de catre parti. De exemplu, un caz special ar fi cand persoana vatamata este plecata in strainatate. Semnarea documentelor poate fi facuta la distanta? Eu zic ca da, daca pe langa acordul de mediere se vine cu o declaratie notariala ca isi sustine acordul de mediere astfel cum este redactat si semnat. Deci aici ar fi nevoie de o declaratie notariala intrucat mediatorul nu a asistat la semnarea documentului pe care il depune la dosarul instantei si nu are garantia ca semnatarul este persoana indrituita sa semneze.

5. Transmiterea documentelor de mediere. Unii judecatori apreciaza ca mediatorul trebuie sa le depuna personal la dosarul instantei. Art. 70 din Legea Medierii stipuleaza ca mediatorul trebuie sa transmita acordul de mediere si procesul-verbal de inchidere a medierii catre organele judiciare. Nu se stipuleaza ca in mod personal. Documentele trebuie sa ajunga la dosar cumva. Documentele pot fi transmise fie prin posta cu confirmare de primire, prin curierat, fie depuse direct la regsitratura instantei de catre mediator, fie prin predarea acestora catre una din parti ori avocatilor acestora. Transmiterea acestora in format electronic se poate face si pe suport fizic – CD ori stick de memorie – ori ca document atasat pe mailul instantei de caz, cu indicarea numarului de dosar si termenului de judecata daca este cazul.

6. Desi Legea medierii nu prevede, consider ca mediatorul este obligat sa aduca la cunostinta judecatorului de caz stadiul medierii conflictului din dosarul penal, colaborarea mediator – judecator fiind de bun augur pentru desfasurarea medierii si increderea partilor in actul de mediere. Acest lucru se incepe prin transmiterea Contractului de pregatire a medierii la dosarul instantei, ca judecatorul sa ia act ca s-au demarat procedurile de mediere. Ulterior, in cazurile in care dosarul este mai complex, fiind mai multe persoane vatamate ori/si mai multi suspecti, medierea poate dura cateva luni si atunci mediatorul trebuie sa aduca la cunostinta judecatorului stadiul medierii, printr-o adresa oficiala. De asemenea, judecatorul poate cere detalii despre medierea conflictului, in ceea ce priveste stadiul procedurii si nu continutul discutiilor care sunt supuse confidentialitatii. Corespondenta dintre mediator si judecator este binevenita pentru ca judecatorul, in baza adresei ori adreselor facute de catre mediator, sa dispuna o amanare a cauzei pentru a da timp de mediere, medierea nefiind o negociere cu da sau nu, ci avand nevoie de timp pentru discutii si analiza de situatie si solutii.

7. O problema intalnita in practica medierii penale ar mai fi adresa persoanei ori persoanelor vatamate cand aceasta este incompleta la dosarul penal. Este indrituit mediatorul sa ceara judecatorului adresa corecta si efectiva a persoanei vatamate? Si da, si nu. Art 43 alin. 1 din Legea Medierii dispune ca solicitantul medierii pune la dispozitia mediatorului adresa si datele de contact ale partii cu care e in conflict. Aceasta adresa o gasim de regula la sfarsitul rechizitoriului, insa uneori adresa este incompleta ori eronata. Mai departe, la alin. 4 al aceluiasi articol se stipuleaza ca “mediatorul poate face si alte demersuri legale pe care le considera legale pentru invitarea partilor la mediere”. In baza acestui aliniat, consider ca mediatorul poate face o adresa judecatorului de caz pentru ca acesta sa ceara de la Serviciul de Evidenta a Populatiei o adresa completa de domiciliu sau resedinta, adresa care odata comunicata judecatorului va fi comunicata de acesta si mediatorului pentru continuarea procedurilor de mediere. In acest moment am un astfel de caz si astept inca (sper sa primesc) adresa completa si corecta a persoanei vatamate, pentru a putea derula medierea. Altfel am fi pusi in situatia de a leza si obstructiona dreptul la mediator, fundamental in noua legislatie penala si pentru suspect si pentru persoana vatamata. Lezarea ori obstructionarea dreptului la mediator ar veni din cauza lispei de date de contact – macar adresa – a persoanei vatamate.

Acestea ar fi principalele probleme, intalnite de mine, legate de medierea penala atunci cand exista un dosar penal pe rolul instantei/parchetului.

Problemele de mai sus le-am scris pentru a gasi un raspuns la ele si de la colegii mediatori, de asemenea de la domnii magistrati si avocati, pentru a conduce spre o practica unitara, iar adaugirile si comentariile la acest scurt material sunt binevenite, asteptate, cu specificatia sa trateze problemele in discutie si sa nu fie atacuri la persoana.

Sursa:http://www.juridice.ro/348945/probleme-judiciare-in-materia-medierii-penale.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest sitesau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu Bucuresti –

(Visited 80 times, 1 visits today)