REPREZENTAREA SUCCESORALA – domeniu de aplicare si mod de operare

 

1. Conform art. 966 alin. (1) NCC, coroborat cu prevederile art. 975 alin. (4) NCC şi ale art. 981 alin. (2) NCC, reprezentarea succesorală se aplică în privinţa clasei I a descendenţilor şi în privinţa colateralilor privilegiaţi, ca şi moştenitori aparţinând clasei a doua. Astfel, vom putea vorbi de reprezentare în cazul descendenţilor copiilor defunctului şi al fraţilor sau surorilor defunctului. Regulile generale rămân aplicabile, astfel încât nu va exista nici o diferenţă după cum este vorba de rudenia firească sau de cea rezultată în urma adopţiei, după cum nu va exista nici o diferenţă de aplicare a regulilor reprezentării după cum este vorba de fraţi buni, de fraţi consangvini ori de fraţi uterini. Diferenţierea în această ultimă situaţie va fi dată doar de aplicarea împărţirii pe linii care se va efectua în momentul în care se vor calcula tulpinile reprezentării.

De exemplu, defunctul are doi fraţi buni, doi fraţi uterini şi trei fraţi consangvini. Dintre aceştia, un frate bun, un frate uterin şi unul consangvin pot fi reprezentaţi la moştenire, determinând o împărţire pe tulpini. Prima operaţiune care se va face, însă, într-o astfel de speţă  este împărţirea moştenirii pe două linii egale între ele, una paternă şi una maternă. Pe linia paternă vor veni cei doi fraţi buni şi cei trei fraţi consangvini, astfel încât respectiva cotă de 1/2 se va împărţi în 5 părţi, fiecare frate luând 1/2 din 1/5=1/10. Pe linia maternă vor veni cei doi fraţi uterini şi cei 2 fraţi buni, astfel încât respectiva jumătate se va împărţi în 4 părţi, fiecare frate luând 1/2 din 1/4=1/8. Se va calcula partea care-i revine fiecărui frate, astfel: cei doi fraţi uterini vor primi câte 1/8 (=5/40) fiecare; cei trei fraţi consangvini vor primi câte 1/10 (=4/40) fiecare; cei doi fraţi buni vor primi 1/10(=4/40) de pe linia paternă şi 1/8(5/40) de pe linia maternă, astfel încât vor cumula 9/40 fiecare din masa succesorală. Tulpina care se cuvine fiecărui frate se va calcula în funcţie de cota stabilită în urma împărţirii pe linii, conform celor de mai sus, astfel încât rezultă că în asemenea cazuri împărţirea pe tulpini este subsecventă împărţirii pe linii. Astfel, fraţii buni vor avea câte o tulpină echivalentă cu 9/40 din moştenire, fraţii uterini vor avea o tulpină echivalentă cu 5/40 fiecare iar fraţii consangvini vor avea o tulpină echivalentă cu 4/40 fiecare.
2. În cadrul reprezentării succesorale vom avea două elemente : cel reprezentat, pe de o parte , şi reprezentantul, pe de altă parte. Cu privire la ei se vor aplica deasemenea regulile generale stabilite de art. 963 alin. (2) NCC, astfel încât în privinţa descendenţilor reprezentarea se va aplica indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar în privinţa colateralilor privilegiaţi reprezentarea se va aplica numai până la gradul 4 inclusiv. Astfel, vom face următoarele aprecieri:
a) Reprezentatul poate fi orice descendent al defunctului, indiferent că este moştenitor de gradul 1 sau de un alt grad, inferior. Dacă sunt întrunite condiţiile reprezentării, orice moştenitor care face parte din clasa I a descendenţilor poate avea calitatea de reprezentat, fără limită cu privire la gradul său. În privinţa colateralilor privilegiaţi, calitatea de reprezentat o pot avea fraţii/surorile defunctului – moştenitori de gradul 2 – precum şi nepoţii de frate/soră – moştenitori de gradul 3. Dincolo de această limită nu se va mai pune problema calităţii de reprezentat întrucât gradul următor, al patrulea, va aparţine reprezentantului, iar el este limita maximă a vocaţiei succesorale a colateralilor privilegiaţi.
b) Reprezentantul poate fi de asemenea orice descendent al defunctului, fără limită de grad. În situaţia colateralilor privilegiaţi, însă, vom fi limitaţi de gradul al patrulea, astfel încât  reprezentant va putea fi numai strănepotul de frate/soră al defunctului.
3. Mecanismul de operare al reprezentării constă în aceea că moştenitorul de grad mai îndepărtat, reprezentantul, urcă în drepturile autorului său, reprezentatul, şi culege partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit acestuia. Reprezentantul va avea toate drepturile pe care le-a avut reprezentatul dacă nu ar fi fost decedat sau nedemn de a moşteni. În lipsa instituţiei reprezentării, reprezentantul nu ar fi putut moşteni. Dacă sunt, însă, îndeplinite condiţiile reprezentării, acesta va primi partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit reprezentatului, fără a putea schimba vreuna dintre regulile impuse de lege.
4. Conform art. 966 alin. (2) NCC, reprezentarea succesorală va opera „în toate cazurile”, fără a se face vreo deosebire după cum reprezentanţii sunt rude de acelaşi grad sau de grade diferite cu defunctul. Aceasta înseamnă că va fi vorba de reprezentare succesorală atât în privinţa moştenitorilor de gradul 1 cât şi în privinţa moştenitorilor aparţinând gradelor următoare, sub rezerva de a fi îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru a se putea aplica reprezentarea.
Pentru a explica vom lua următorul exemplu: un defunct are trei copii, A, B şi C, dintre care doi, B şi C sunt predecedaţi. Aceştia la rândul lor au avut şi ei copii, după cum urmează : B a avut  doi copii, b1 şi b2, ambii aflaţi în viaţă; C a avut doi copii, c1 şi c2, însă unul dintre ei, c1, este şi el predecedat având la rândul său doi descendenţi, c3 şi c4. Reprezentarea succesorală va opera atât în privinţa copiilor defunctului, B şi C – moştenitori de gradul 1 – cât şi în privinţa nepotului  c1 – moştenitor de gradul al doilea. Prin urmare, vom avea o primă împărţire a moştenirii pe trei tulpini, în raport de cei trei copii pe care i-a avut defunctul. Prima tulpină se va atribui fiului aflat în viaţă, A, iar celelalte două tulpini se vor atribui către cei doi copii predecedaţi, B şi C. Pe tulpina fiecărui fiu predecedat se vor alcătui atâtea ramuri câţi descendenţi are fiecare. În cazul fiului predecedat ai cărui descendenţi sunt în viaţă, B, părţile de moştenire se vor atribui nepoţilor b1 şi b2 – rude de gradul 2 . În cazul fiului predecedat, C, care a avut la rândul său doi  copii, dintre care un copil, c1, care nu poate moşteni (întrucât este predecedat), se va relua aplicarea reprezentării succesorale în raport de nepotul care nu poate moşteni  şi se vor chema la moştenire descendenţii acestuia, c3 şi c4 – rude de gradul 3. Ca urmare, se va atribui partea ce i se cuvine nepotului aflat în viaţă, c2, iar partea ce ar fi trebuit culeasă de către nepotul c1 se va împărţi între descendenţii săi, c3 şi c4 în urma şi ca efect al reprezentării.
http://lecturijuridice.blogspot.ro/2013/02/reprezentarea-succesorala-domeniu-de.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

(Visited 225 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns