Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie

 

Dupa mai multe amanari, obligativitatea de a participa la o sedinta de informare privind avantajele medierii, inainte de a merge in fata instantei, a devenit obligatorie din 15 februarie, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila (NCPC). Astfel, multe dintre conflictele intre asiguratori sau intre clienti si companii isi pot gasi o solutionare mai rapida si mai putin costisitoare.

In cadrul sedintei de informare, mediatorul trebuie sa explice in mod obligatoriu drepturile si obligatiile partilor, rolul mediatorului, avantajele medierii, dar si efectele juridice ale acordului de mediere. Cel care trebuie sa apeleze la mediere este cel care inainteaza actiunea in instanta, iar paratul va fi apoi instiintat de locul si ora sedintei de informare. Totusi, medierea este in continuare optionala. Principalelele sale avantaje sunt costurile mai reduse si timpul mai scurt comparativ cu un proces in instanta. Daca totusi partile nu doresc sa continue medierea, se vor adresa instantei de judecata.

Conform noii proceduri, la inaintarea dosarului catre instanta este obligatoriu sa fie depus si procesul verbal care atesta ca s-a parcurs sedinta de informare obligatorie. Altfel, pana la 1 august 2013, instanta va putea aplica o sanctiune cuprinsa intre 100 si 1.000 lei pentru refuzul unei parti de a participa la sedinta de informare. De la 1 august 2013, instanta nu va admite actiunile partilor, daca aceasta conditie nu a fost indeplinita.

„Constrangerile unui eventual proces, legate de termene prestabilite, resurse financiare de necontrolat, ‘deconspirarea conflictului’ in fata unui public necunoscut, pot fi evitate apeland la mediere. Prin mediere se ofera o sansa partilor de a hotari singure, in cadrul unor discutii echilibrate, mediatorul avand scopul de a debloca situatia conflictuala”, a declarat Roxana MUSTATEA, Mediator.

Se pot media litigii in domeniul protectiei consumatorilor, in dreptul familiei, spete de raspundere profesionala, conflicte de munca si litigii civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia celor in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca executorie de deschidere a procedurii de insolventa.

Medierea se aplica si in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul.

Printre celelalte modificari importante ale noului Cod Civil, conform avocatnet.ro, se mai numara:

  • Modificari de competenta

Actul normativ aduce schimbari majore in materia competentei jurisdictionale. Spre deosebire de fostul sistem procesual-civil, care confera plenitudine de competenta judecatoriilor, tribunalele devin instante cu plenitudine de competenta pentru judecata in fond, de prima Instanta. Astfel, in competenta judecatoriilor va intra solutionarea cauzelor de valoare mica si/sau de complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica.

Curtile de Apel au competenta de a solutiona, in principal, apelurile, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta de recurs de drept comun, indeplinindu-si astfel si rolul constitutional de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii la nivel national.

  • Citarea partilor

Eficientizarea procedurii de citare si comunicare a actelor de procedura – ale carei disfunctionalitati au contribuit la tergiversarea solutionarii litigiilor – are loc prin suplimentarea modalitatilor traditionale de comunicare a actelor procedurale prin agenti procedurali sau alti salariati ai instantei, ori prin posta, devenind posibila, la cererea partii interesate si pe cheltuiala acesteia, si comunicarea prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid.

De asemenea, NCPC prevede, in mod expres, posibilitatea comunicarii actelor de procedura prin telefax, posta electronica sau prin orice alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.

Ca element de noutate legislativa, Codul instituie, ca modalitate alternativa si voluntara, comunicarea actelor de procedura, indeplinite ulterior sesizarii instantei, intre avocati.

  • Caile de atac

Apelul reprezinta, in NCPC, singura cale ordinara de atac cu caracter devolutiv, avand ca obiect controlul judecatii asupra fondului cauzei. Ca element de noutate, trebuie amintita marirea duratei termenului de apel, ca regula, de la 15 la 30 de zile, solutie menita sa asigure timpul necesar intocmirii si motivarii corespunzatoare a cererii de apel.

Recursul este gandit ca o cale extraordinara de atac, ce poate fi exercitata, ca regula, in cazurile in care legalitatea a fost infranta. Printre noutatile aduse de noul cod la acest capitol se numara:

– Nu este deschisa in cazul hotararilor pronuntate in anumite categorii de litigii, ori cu privire la cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv;

– Competenta de solutionare a recursului va reveni, ca regula, Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

– Redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului se realizeaza numai prin avocat sau consilier juridic. Solutia normativa impune disciplina procesuala si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv sau informe;

– Reducerea numarului motivelor de exercitare a acestei cai extraordinare de atac – ce vizeaza exclusiv infrangerea legalitatii, iar nu chestiuni de fapt;

– Introducerea procedurii de filtrare a recursurilor, de natura sa evite supraincarcarea nejustificata a volumului de activitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin formularea de recursuri vadit nefondate;

Si in privinta solutiilor pronuntate in recurs sunt modificari de substanta, in sensul ca a fost eliminata solutia modificarii hotararii recurate, in caz de admitere a recursului, hotararea urmand a fi casata, in tot sau in parte.

  • Asigurarea unei practici judiciare unitare

Codul a urmarit doua coordonate fundamentale: amendarea dispozitiilor privitoare la recursul in interesul legii si consacrarea unui instrument procedural nou, si anume sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

Hotararea pronuntata in vederea dezlegarii unei probleme de drept produce efecte in cauza in legatura cu care a fost pronuntata, fiind obligatorie deopotriva si pentru celelalte instante judecatoresti, avand astfel ca finalitate si indeplinirea functiei rezervate institutiei recursului in interesul legii.

http://www.1asig.ro/Sedinta-de-informare-privind-medierea-a-devenit-obligatorie-Vezi-ce-alte-modificari-aduce-noul-Cod-de-procedura-civila-articol-2,3,100-45970.htm

(Visited 8 times, 1 visits today)
 

Lasă un răspuns