Spune adevărul şi adevărul te va face liber

 

Un deputat, un fost director al Hidroelectrica, doi învinuiţi din dosarul Referendumul şi doi inculpaţi din dosarul furtului de tablouri din Olanda sunt doar câţiva dintre justiţiabilii care în ultima perioadă au utilizat o prevedere care există în Codul de Procedură Penală încă din 2010, potrivit căreia recunoaşterea vinei permite, printre altele, accelerarea judecării dosarelor şi reducerea pedepselor. Noul Cod aduce o altă noutate: suspectul şi procurorul pot face o înţelegere în timpul cercetării penale, care trebuie validată de judecător, nemaifiind nevoie de o procedură în contradictoriu. Condiţia încheierii acordului este ca pentru infracţiunea în cauză pedeapsa să fie de maximum 7 ani de închisoare.

Recunoaşterea vinovăţiei este utilizată cu succes în procesele penale obişnuite încă din 2010, dar în ultimul an a început să fie folosită şi în dosarele de corupţie. Ultimul caz este cel al unui deputat care şi-a recunoscut faptele de corupţie, iar dosarul său a fost judecat pe fond într-o singură zi.Gândul a analizat patru astfel de dosare. Avantajele acestei proceduri sunt următoarele: dosarele sunt judecate rapid, instanţele pot judeca mai multe dosare, inculpatul beneficiază de o reducere a limitelor pedepsei, statul cheltuieşte mai puţin cu funcţionarea instanţelor.

Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situaţia în care inculpatul recunoştea săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, potrivit noii legi intrate în vigoare la 1 februariel procedura recunoaşterii vinovăţiei poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror şi inculpat şi care trebuie validat de judecător.

Cum funcţionează recunoaşterea vinovăţiei

În vechiul cod de procedură penală, dar şi în cel nou, se prevede că inculpatul poate să îşi recunoască vinovăţia pe durata procesului. Asta înseamnă ca inculpatul să admită acuzaţiile formulate de procurorii împotriva sa. Beneficiile acestei proceduri sunt destul de atractive. În primul rând, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracţiune care este pedepsită cu un maxim de 6 ani, după recunoaşterea vinovăţiei, maximul pedepsei va fi de 4 ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemafiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoaşterea vinovăţiei, inculpatul îşi asumă şi probatoriul procurorilor. Ceea ce înseamnă că acceptă acuzaţiile şi probele, şi reununţă într-un fel la apărarea clasică.

O nouă procedură, inspirată din legislaţia SUA, este acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înţelegere cu procurorul. Acestă înţelegere înseamnă că îşi recunoaşte faptele şi este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracţiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare.

Acordul poate fi iniţiat atât de către suspect, cât şi de către procuror. După cele două părţi cad de acord, semnează o înţelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă şi judecătorul este de acord cu termenii înţelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este acela că acesta nu mai aşteaptă până ce dosarul său este judecat în fond şi apel. În plus, odată ce a semnat înţelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.

Având în vedere că acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o instituţie nouă, încă nu există date despre soluţii pronunţate în baza acestei noi proceduri. În schimb, recunoaşterea vinovăţiei în procesul penal este utilizată atât în procesele penale obişnuite, cât şi în dosarele de corupţie din ultima perioadă. Recunoaşterea vinovăţiei a fost introdusă în lege în 2010 cu ocazia amendării codului de procedură penală prin legea micii reforme.

”Deputatul auto” a recunoscut, a fost judecat într-o zi şi a primit un an

Deputatul PC Gheorghe Coman şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat la un an de închisoare cu executare. Pe 18 decembrie, Gheorghe Coman a fost prins în flagrant în timp ce primea mită de la un denunţător. A fugit de la locul flagrantului, dar a fost prins ulterior de procurori şi reţinut. Pe 19 decembrie, DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive.

Parlamentul a aprobat cererea, dar iniţial Coman nu a fost arestat preventiv. El a ajuns în arest în urma recursului. Pe 16 ianuarie, DNA a trimis dosarul în instanţă. Pe 30 ianuarie, la primul termen al procesului, Gheorghe Coman a anunţat instanţa că îşi recunoaşte faptele şi a cerut să fie judecat în procedură accelerată. Coman a fost judecat pe vechiul Cod Penal, dar prevederea este preluată şi în noul cod.

Astfel că procesul său, care putea dura câteva luni sau chiar un an, a fost judecat într-o singură zi. În final, deputatul a fost condamnat la un an de închisoare. În cazul său, legea prevede o pedeasă de la 1 la 5 ani de închisoare. Prin recunoaşterea vinovăţiei, limitele pedepsei s-au redus cu o treime, iar  limitele au fost între 8 luni şi 3 ani si patru luni de închisoare.

În cazul său, decizia urmează să fie judecată şi în recurs, ceea ce nu va dura însă foarte mult. Dacă va rămâne cu această pedeapsă, deputatul va putea solicita eliberarea condiţionată după efectuarea a două treimi din pedeapsă, adică după opt luni.

Cazul Brădean: Condamnat după 3 luni

Eugen Brădean, fost membru în directoratul Hidroelectrica, a fost condamnat pe 18 februarie la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie. A fost acuzat de complicitate şi luare de mită. Brădean a fost trimis în judecată alături de Ioan Mihăilă, fost consilier al ministrului Constantin Niţă. Cei doi au fost denunţaţi de Remus Vulpescu pentru că au vrut să-l mituiască cu 1,4 milioane euro pentru ca el să accepte vânzarea unei cantităţi mari de energie la un preţ mult sub tarifele pieţei. Cercetările au început în octombrie 2013. În noiembrie, Brădean a fost trimis în judecată. În trei luni Brădean a fost condamnat în apel după ce şi-a recunoscut faptele. În cazul său pedeapsa maximă era de 12 ani, iar cea minimă de 3 ani de închisoare cu executare. Astfel că după aplicarea prevederilor privind recunoaşterea vinovăţiei a beneficiat de scăderea limitelor pedepsei şi a fost condamnat la doar 3 ani. El va putea cere eliberarea condiţionată după doi.

Doi inculpaţi din dosarul Dragnea au recunoscut, procesul a durat două săptămâni

Un membru al Partidului Conservator şi unul al Partidului Naţional Liberal, inculpaţi alături de Liviu Dragnea în dosarul fraudării referendumului din 2012, şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei. Cei doi au recunoscut că au comis faptele de care îi acuză procurorii DNA, mai precis că au fraudat voturi la referendumul din 2012. DNA spune că operaţiunea de fraudare electorală a fost condusă direct de Liviu Dragnea. Cristina Preduţ şi Marius-Marinel Preduţ, cei care au recunoscut faptele, au povestit în detaliu operaţiunea coordonată de Liviu Dragnea.

Cei doi soţi au anunţat instanţa că îşi recunosc vinovăţia pe 10 ianuarie 2014. Pe 27 ianuarie judecarea pe fond a procesului lor s-a finalizat fiind condamnaţi la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.

Doi inculpaţi din dosarul furtului de tablouri, condamnaţi la şase ani de închisoare

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat în noiembrie pe Radu Dogaru şi Eugen Darie la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012. Radu Dogaru şi Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri şi au fost judecaţi în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. În 24 octombrie, Judecătoria Sectorului 3 a admis cererile de judecare prin procedură simplificată, pe baza recunoaşterii vinovăţiei, în cazul lui Radu Dogaru şi a lui Eugen Darie şi a respins solicitările făcute de Alexandru Bitu şi Petre Condrat.

Sursa:http://www.gandul.info/stiri/spune-adevarul-si-adevarul-te-va-face-liber-articolul-din-noul-cod-de-procedura-penala-care-scade-pedepsele-pentru-coruptii-care-isi-recunosc-faptele-12138248

(Visited 147 times, 1 visits today)