legea medierii

Impacare la mediator pt dosar penal

Legea Medierii permite negocierea unor intelegeri intre faptuitor si victima sa prin intermediul mediatorului, persoana indrituita sa poarte discutii cu aceste persoane pentru a pune capat diferendului dintre ei, diferend generat de fapta penala. In urma medierii penale, posibila si accesata in cele mai multe cazuri la infractiunile contra patrimoniului (furt, inselaciune, distrugere), faptuitorul isi da concursul in repararea pagubei suferite de persoana vatamata. Cu alte cuvinte – din proprie initiativa si nefortat de nimeni – faptuitorul pune la dispozitia persoanei vatamate prejudiciul material si daune morale, in functie de caz si de solicitarile acesteia din urma.

Legea Medierii vine ca o garantie si o siguranta pentru persoana vatamata. Garantie, pentru ca mediatorul este investit cu increderea ei si astfel medierea se poate desfasura doar cu acordul ei dupa ce cunoaste mediatorul, abilitatile lui si efectele medierii cazului respectiv, deci dupa ce mediatorul se face cunoscut in fata ei si ii da explicatiile necesare privind actul de mediere. Astfel, persoana vatamata afla ca are posibilitatea recuperarii prejudiciului in timp record de la inculpat, are posibilitatea solicitarii de daune morale de la acesta, are posibilitatea solicitarii altor pretentii, mediatorul fiind interpusul autorizat de lege sa poarte discutiile si negocierea intelegerii dintre ei. Negocierea intelegerii si termenii finali ai intelegerii nu se rezuma doar la bani. Intelegerea poate contine o iertare pur si simpla, plata prejudiciului material, plata de daune morale, plata prejudiciului material plus daune morale, scuze publice, plata unei sume catre o institutie de caritate, plata unei sume simbolice si publicitatea platii etc.

Dincolo de aceste aspecte obiective, mediatorul are un rol si in latura subiectiva a conflictului generat de fapta penala. Mediatorul are rolul de a lamuri anumite aspecte alte faptei, aspecte ce ii trezesc persoanei vatamate amintiri, nelinisti, stari de angoasa, datorita neclaritatii lor, ori datorita unei interpretari difuze. De exemplu, in cadrul medierii unei inselaciuni, persoana vatamata mi-a spus ca, in timpul cand i se luau banii din casa, inculpatul avea in mana dreapta un servetel si ea nu stia daca in acel servetel avea sau nu un cutit sau un pistol. Acest lucru a trezit in mintea persoanei vatamate o neliniste profunda, se gandea la faptul ca ar fi putut fi victima unei agresiuni sau chiar ucideri, si, la aproximativ un an de la data faptei penale, ea inca avea cosmaruri cu acest incident legat de aceasta nedumerire. Mi-a spus de acest lucru si in sesiunea urmatoare avuta cu inculpatul i-am cerut detalii despre servetel, acesta spunand ca era doar o masura de protectie privind amprentele si ca nu avea nimic in mana, nici cutit, nici pistol, nici alt obiect. I-am transmis persoanei vatamate ca faptuitorul nu avea niciun obiect in mana, ci doar servetelul pentru a nu lasa amprente si ca nu a avut niciodata intentia de a o lovi sau agresa. Lamurirea acestui aspect in mediere a dus la o linistire a persoanei vatamate in aceasta privinta. Personal, consider ca in urma acestei medieri, dupa discutarea si altor aspecte conflictuale, persoana vatamata si-a recuperat din handicapul psihic suferit in urma faptei. Continue reading “Impacare la mediator pt dosar penal” »

Mediere penala la standarde europene

Medierea penala in Romania este posibila in baza articolelor 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006, articole care compun Sectiunea a II-a, Cap. 6 din Lege, sectiune intitulata ”Dispozitii speciale privind medierea in cauzele penale”. De asemenea, art. 16, art. 81 si art. 83 din Noul Cod de procedura penala stipuleaza dreptul la un mediator pentru inculpat si persoana vatamata, precum si efectele procesual penale ale unui acord de mediere penala. DIRECTIVA 2012/29/UE a Parlamentului European si a Consiliului reglementeaza cadrul medierii penale ca procedura de justitie reparatorie, stipuland cateva linii directoare pentru practicienii medierii penale, dar si pentru state in ceea ce priveste incurajarea medierii penale si promovarea politicilor pentru implementarea justitiei reparatorii, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Penal si Noului Cod de Procedura Penala, medierea penala capata o nota distincta si efectiva, atat prin largirea perspectivei medierii penale – aceasta putand fi posibila oriunde exista un prejudiciu cauzat unei persoane fizice sau juridice -, cat si prin stipularea in mod expres a efectelor unui acord de mediere in aceste cazuri. 

Privitor la confuzia impacarii cu medierea penala ca institutii procesual penale, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat prin Decizia nr. 9/2015 ca medierea penala este o institutie procesual penala diferita de institutia impacarii, avand conditii de desfasurare si proceduri distincte, asemanandu-se doar ca efect procesual in unele cauze penale.

Ce urmareste medierea penala este, cu prioritate, repararea prejudiciului ori raului produs de o infractiune, in cele mai bune conditii. Prejudiciul ori raul produs de o infractiune este suferit de persoana vatamata. Daca pe legislatiile penale anterioare persoana vatamata nu avea un cuvant greu de spus, fiind doar cea care sesiza fapta penala organelor judiciare, deseori fiind tinuta in umbra procesului penal si nerecuperandu-si prejudiciile cauzate de faptele penale, in noua legislatie, persoana vatamata este in centrul procedurilor penale, prin instrumentul medierii pus la dispozitia ei si a faptuitorului.

Persoana vatamata este repusa in drepturile ei procesuale prin medierea penala. Ne referim la drepturile ei procesuale raportate la recuperarea prejudiciului cauzat de fapta, singurul interes major al victimei. Desi unele persoane vatamate doresc sa fie active si in procedurile penale pentru tragerea la raspundere penala a faptuitorului – ca interes principal -, in practica, marea majoritate a persoanelor vatamate au ca interes principal recuperarea prejudiciilor cauzate de faptele penale. Cu alte cuvinte, nu ma pot gandi ca inculpatul x va lua 7 ani de puscarie atata vreme cat eu – persoana vatamata – am de recuperat 30.000 de euro de la el, bani cu care am fost inselat. Vreau cu precadere banii inapoi. Orice persoana vatamata gandeste asa, indiferent de situatia procesuala ori materiala a inculpatului. Daca merge la inchisoare, se prea poate sa nu aiba nimic pe numele lui si eu raman cu prejudiciul nerecuperat, cu o sentinta definitiva si executorie, platesc onorarii avocatiale, expertize, cheltuieli legate de executarea silita si nu am ce executa (de cele mai multe ori, condamnatii nu au bunuri executabile care sa indestuleze prejudiciul). Asadar, costul cu durata procesului, costul cu bani pentru avocati ori expertize, costul cu executarea si toate costurile emotionale aferente aduc victima in stadiul de neputinta. Spre deosebire de procesul penal, costurile financiare ale medierii penale pentru persoana vatamata sunt minimale, deoarece plata medierii se face cu precadere de catre inculpat.

Medierea penala focuseaza in principal aici, in recuperarea prejudiciilor cauzate de infractiuni, in cele mai bune conditii si cu cele mai mici costuri. Continue reading “Mediere penala la standarde europene” »

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Medierea, cauză de înlăturare a răspunderii penale

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în ședința din data de 17 aprilie 2015 că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 9018/4/2014(număr în format vechi 3969/2014), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea în principiu a următoarelor chestiuni de drept:
1. ”dacă dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator se interpretează în sensul că medierea este o cauză sui-generis de înlăturare a răspunderii penale sau este o modalitate a împăcării ca şi cauză de înlăturare a răspunderii penale reglementată de dispoziţiile art. 159 din Codul penal”;
2. ”dacă medierea poate interveni numai până la citirea actului de sesizare potrivit dispoziţiilor art. 159 alin. 3 din Codul penal sau poate interveni în tot cursul procesului penal”, stabilind că:

1. în aplicarea dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare;

2. încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

:: Minuta Deciziei nr. 9/2015

Sursa:Andrei PAP-http://www.juridice.ro/371493/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-materie-penala-medierea-cauza-de-inlaturare-a-raspunderii-penale.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive

Voi descrie in cele ce urmeaza, pe scurt, conditiile impacarii si conditiile acordului de mediere, pentru a putea observa diferenta celor doua institutii atat privitor la conditiile de validitate in procesul penal, cat si la incidenta in etapele procesual penale. Acest articol survine ca urmare a unor probleme intampinate in practica cu acordurile de mediere depuse de biroul nostru la dosarele penale – in baza obligatiei din art. 70 din Legea Medierii, acorduri de mediere ce au fost confundate cu impacarea chiar de catre judecatori. Confuzia dintre impacare si acordul de mediere este inca existenta printre mediatori, avocati, juristi si magistrati. In cele ce urmeaza, prin sumara analiza pe care o voi face, voi evidentia diferentele dintre cele doua institutii, ce au un rol foarte mare in derularea procesului penal.

Conform art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (Legii medierii n.n.). Asadar, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in art. 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67-70 coroborate cu art. 56 din Legea Medierii nr. 192/2006.

Asa cum art. 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr. 192/2006.

A. Impacarea Penala

Impacarea este o institutie penala binecunoscuta practicienilor dreptului, fiind aplicata si in vechile reglementari penale.
Conditiile impacarii in noua legislatie penala sunt:
1. aceasta poate interveni in cazul infractiunilor urmarite din oficiu, daca legea o prevede expres;
2. inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila;
3. impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata, absoluta, expresa si directa intre suspect si persoana vatamata. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 27/2006 stipuleaza ca „incetarea procesului penal in cazul infractiunilor pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala poate fi dispusa de instanta numai atunci cand aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului si al persoanei vatamate de a se impaca total, neconditionat si definitiv, exprimat in sedinta de judecata de aceste parti, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin inscrisuri autentice.”;
4. are efecte daca este facuta pana la citirea actului de sesizare a instantei;
5. la persoanele fara capacitate de exercitiu, impacarea se face exclusiv de reprezentantii lor legali, iar la persoanele cu capacitate de exercitiu restransa, doar cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege; Continue reading “Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive” »

Provocari judiciare în domeniul medierii penale

Medierea penala este reglementata de art 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006. Medierea unei infractiuni se poate face cand respectiva infractiune are si forma unui conflict intre doua sau mai multe persoane. Altfel spus, cand in compunerea infractiunii avem minim un faptuitor si minim o persoana vatamata, respectiva infractiune devine mediabila tocmai in baza raportului conflictual intre faptuitor si persoana vatamata. Conflictul (generat de fapta) dintre acestia este mediabil, indiferent de incadrarea juridica, medierea si acordul de mediere avand diverse efecte procesual-penale[1] in functie de infractiunea care va fi stabilita de procuror ori judecator.

Conditiile de validitate si valabilitate ale acordului de mediere sunt stabilite in mod generalist de Legea medierii. Acordul de mediere penala sau civila poate fi afectat de termene si conditii si contine toate clauzele convenite de parti in urma discutiilor din mediere. Intelegerea partilor ca urmare a medierii trebuie sa nu contina prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice. Acestea sunt conditiile stabilite de art. 58 din Legea mai sus amintita, conditii suficiente ca acordul de mediere penala sa fie valid si valabil din punct de vedere procesual penal.

In urma medierilor penale desfasurate in biroul nostru de mediere, odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, am intampinat in practica urmatoarele probleme judiciare, ivite in urma depunerii acordurilor de mediere si proceselor verbale de inchidere a medierii la dosarul parchetelor ori instantelor, dar si pe parcursul procedurilor de mediere penala:

1. Cererea din partea procurorului sau judecatorului a unei declaratii notariale de impacare atasata acordului de mediere, pentru ca acesta sa fie valid si luat in considerare. Din punctul meu de vedere, art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza in mod clar ca acordul de mediere incheiat in conditiile legii medierii duce la incetarea procesului penal, fiind institutie juridica distincta de impacare ori de retragerea plangerii penale. Acordul de mediere penala semnat de parti si de mediator (care il si stampileaza) este valid si valabil fara autentificare notariala si fara nici o alta declaratie a partilor, atat timp cat din continutul lui reiese clar ca partile s-au inteles intr-un anume fel, s-a stipulat ca nu mai au nici o pretentie una de la alta si si-au solutionat in totalitate conflictul dintre ele. Acordul de mediere este un contract civil exclusiv al partilor, avand forta juridica a unui inscris sub semnatura privata, semnatura si stampila mediatorului nedandu-i vreo forma oficiala ori putere publica, mediatorul nefiind investit cu atributii oficiale. Daca vreun judecator sau procuror au dubii/suspiciuni ca acordul de mediere nu este al partilor pot introduce actiune in fals si apoi se va putea dovedi daca suspiciunea lor a fost intemeiata sau nu. Pana la proba contrarie, acordul de mediere penala este un document valid si valabil si procurorul si judecatorul sunt obligati de art. 16 NCPP sa ii dea efectul pe care legea il cere. Asadar, cerinta unei declaratii notariale de impacare este o eroare din punctul nostru de vedere, acordul de mediere neavand de a face cu institutia impacarii (si conditiile ei) asa cum e stipulata in NCPP. Continue reading “Provocari judiciare în domeniul medierii penale” »

Dreptul la mediator

Medierea este o metoda de solutionare a litigiilor prin negocierea unei intelegeri; dreptul la mediere subzista in Legea Medierii si in dispozitiile din normele civile si penale cu privire la mediere.

Dreptul la mediere este dreptul fundamental al oricarui cetatean al Romaniei de a-si negocia o intelegere privata cu persoana cu care intra la un moment dat in conflict, sub asistenta si cu ajutorul mediatorului. Dreptul la mediere se naste odata cu ivirea conflictului si are la baza sa dreptul de dispozitie al persoanelor in conflict.

Un conflict administrativ nu implica dreptul la mediere, dar un conflict succesoral implica dreptul la mediere, aceasta in virtutea dreptului de dispozitie – de ordin general – dat partilor din acel conflict. Dreptul de a dispune in orice fel de un bun, de un drept ori de o obligatie implica dreptul la mediere, daca in momentul in care se activeaza dreptul de dispozitie se naste un dezacord, o neintelegere intre partile din acel raport juridic. Dreptul la mediere, fiind un drept al ambelor persoane din conflict deoarece ambele au si dreptul de dispozitie, este un drept care doreste restabilirea raportului social dezechilibrat, prin negocierea unui nou acord, unei noi intelegeri care sa puna capat dezacordului, neintelegerii. Dreptul la mediere urmareste extinctia starii conflictuale.

Dreptul la mediere are ca scop negocierea unei solutii voluntar-amiabile efective la un conflict pe cale sa se iveasca, ori deja ivit si materializat prin diverse acte sau fapte ale persoanelor dintr-un raport social.

Dreptul la mediere este, in fapt, dreptul fiecarei persoane dintr-un anume conflict la negocierea unei intelegeri. Fie ca divortam, fie ca impartim o succesiune, fie ca ne disputam obligatiile unui contract, fie ca am fost inselati ori furati, fie orice alt conflict, avem dreptul la mediere.

Dreptul la mediere implica posibilitatea negocierii sub asistenta si facilitarea mediatorului, deci cu ajutorul unei terte persoane, care mijloceste si modereaza procesul de negociere a intelegerii. De asemenea, dreptul la mediere implica posibilitatea discutiilor privind atat procesul de negociere, ca procedura, negocierea in sine, cat si solutia negocierii. Fara dreptul la negociere, nu poate exista dreptul la mediere. Medierea este o negociere moderata de un tert neutru specializat si autorizat sa faca acel lucru. Dreptul la mediere implica si conduce la respectarea regulilor si principiilor medierii.

In Romania, in vremurile comuniste, dreptul la negociere nu exista, cum nici dreptul la mediere nu exista. Insa, in vremurile dinainte de comunism, dreptul la negociere exista, si deci exista si dreptul la mediere, bineinteles nu sub aceasta denumire ori forma procedurala cum este medierea astazi legiferata in Romania. In comunism, nu se putea negocia, deci nu se putea media.

In 2014, se poate media si se mediaza conflicte civile, comerciale si penale; orice tip de disputa care implica drepturi asupra carora partile pot dispune in mod liber prin conventie. Continue reading “Dreptul la mediator” »

Ce trebuie sa contina Acordul de Mediere penala

Medierea conflictelor penale este posibila in virtutea dreptului la un mediator atat al partii vatamate cat si al faptuitorului, asa cum art 81 si 83 din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza in mod expres.

Medierea dintre persoana vatamata si faptuitor se poate incheia cu esuarea procesului de mediere – atunci cand nu se ajunge la o solutie amiabila, cu agrearea si convenirea unei solutii amiabile partiale ori cu agrearea si convenirea unei solutii amiabile totale la conflictul penal. Solutia partiala ori totala la conflictul penal va face obiectul Acordului de Mediere – document ce contine expres intelegerea convenita ca urmare a negocierii unei solutii amiabile, intelegerea propriu-zisa a partilor din conflictul penal.

Acordul de Mediere penala va contine exact intelegerea partilor asa cum acestea au convenit-o ca urmare a medierii. Faptul ca si-au platit anumite pretentii, faptul ca isi vor plati anumite pretentii, faptul ca se angajeaza reciproc la anumite acte, faptul ca renunta la anumite pretentii unul fata de altul, faptul ca doresc si se angajeaza la anumite fapte unul pentru celalalt, ori chiar faptul ca s-au inteles pur si simplu, fara nici o conditie si fara nici o pretentie, faptul ca unul multumeste altuia, faptul ca unul isi cere scuze, faptul ca unul regreta fapta si este iertat, ori alte fapte de natura a arata stingerea raporturilor conflictuale dintre persoanele din conflict, reprezinta continutul acordului de mediere penala.

Intelegerea privata stipulata in acordul de mediere nu trebuie sa aduca atingere ori sa se conditioneze in raport cu derularea procesului penal. Asadar nu se poate conveni urmatoarea intelegere: „Ii dau suma de 5000 de lei lui Popescu doar daca procesul penal va inceta pana la data de 10 septembrie”, ori „Ma oblig sa achit suma de 10.000 de lei doar in cazul in care acordul de mediere va duce la incetarea procesului penal”. Procesul penal nu poate fi incident ca si conditie in intelegerile private dintre persoane, iar executarea obligatiilor civile reciproce ale partilor nu poate fi conditionata de derularea ori incetarea procesului penal. Rezervarea de drepturi pentru a depune in continuare plangere penala, ori pentru a renunta la acordul de mediere penala dupa o anumita perioada, ori alte acte care interfereaza cu desfasurarea procesului penal conduc la nulitatea acordului de mediere. „Nu e posibila reluarea procesului penal prin vointa unei parti nemultumita ca cealalta parte nu si-a indeplinit obligatiile.”* Continue reading “Ce trebuie sa contina Acordul de Mediere penala” »

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR – Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: -Tel: 0768511900

Telefon:

+4.0768.511.900

E-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

ABONEAZA-TE !

Powered by
Easy Automatic Newsletter Lite v2.7.2

Mediere in Bucuresti

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Popular Posts

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.