Mediator autorizat

Dreptul la mediere

Medierea in timpul unui proces penal este posibila, pe latura penala, pentru un numar restrans de infractiuni, de la inceputul lunii februarie, de cand au intrat in vigoare Noul Cod penal (NCP) si Noul Cod de procedura penala (NCPP). Aceste infractiuni sunt cele pentru care este necesara plangerea prealabila sau pentru care este posibila impacarea. In schimb, pe latura civila, medierea in timpul unui proces penal este posibila pentru orice tip de infractiune, insa numai cu privire la pretentiile civile.

Incepand cu data de 1 februarie 2014, de cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, se aplica si dispozitiile Legii nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dand o importanta majora institutiei medierii penale.

Inainte de a incepe prima audiere in fata organelor judiciare, partilor si subiectilor procesuali principali trebuie sa li se comunice ca au dreptul la un mediator, asa cum este prevazut in art. 83, lit g, art. 101, alin 2, lit b, art. 112, alin 2, lit b din NCPP. In plus, victima si infractorul pot incheia intelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct intre ele, tranzactie, fie prin intermediul unui tert, mediator autorizat, conform dispozitiilor art. 23 alin 1 din NCPP.

Medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila

V-ar mai putea interesa si:

Efectele juridice ale medierii in procesele penale

Medierea ii ofera infractorului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere asupra actiunii sau inactiunii ce i se reproseaza, capacitatea de a constientiza gravitatea actiunii sale negative, raul produs victimei si, implicit, sansa de a-l repara.

Astfel, medierea in cauzele penale este benefica, atat pentru instante, cat si pentru partile aflate in conflict. Totusi, medierea nu se poate face daca victima nu poate accepta reconcilierea cu agresorul sau nu reuseste sa depaseasca emotional evenimentele care au declansat conflictul, ambele situatii nefiindu-i imputabile intrucat, din punct de vedere psihologic, aceasta nu se simte confortabil si nu are capacitatea deplina de a negocia direct cu cel care a tulburat-o intr-un mod violent.

Mai exact, pe de o parte, medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila, instanta pronuntand o hotarare de expedient. Latura civila a unui proces penal poate fi obiect al unui acord de mediere indiferent de natura infractiunii.

Pe de alta parte, medierea penala reprezinta o forma prin care se realizeaza justitia restaurativa si se bazeaza, in principal, pe dialogul dintre victima si infractor. In plus, medierea in cauze penale trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.

Acordul incheiat intre parti pe latura civila a procesului penal va conduce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar in latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstantele atenuante, avand ca efect reducerea pedepsei cu o treime. In plus, judecatorul poate sa dispuna eliberarea conditionata a celui inchis in penitenciar, inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Acordul de mediere se incheia doar pentru infractiunile urmaribile

Acordul de mediere produce efecte cu privire la infractiunile urmaribile, la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea. In acest caz, incheierea unui acord de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte, atat pe latura civila, cat si pe latura penala.

In plus, partile pot apela la mediere in patru faze distincte: Continue reading “Dreptul la mediere” »

“Apelând la mediere, procesul în instanță nu mai poate fi pierdut”

Din august, orice persoană care își caută dreptatea în instanță va trebui să treacă mai întâi prin biroul unui mediator. Toate părțile angrenate într-un conflict ce urmează a fi supus judecății sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii. Este o prevedere care face parte din pachetul legislativ pentru degrevarea instanțelor judecătorești, impus de Uniunea Europeană.
Subiectul medierii și al obligativității informării părților a fost dezbătut aprig în ultimele luni, dat fiind că noțiunea de mediere le este necunoscută multor români. Unii au primit-o cu interes, alții, dimpotrivă, nu s-au arătat deloc încântați de varianta “împăciuirii”. S-au născut o sumedenie de întrebări, de nedumeriri și chiar de proteste. Suntem obligați să ne împăcăm cu cel cu care ne-am certat? Legea nu-l mai pedepsește pe răufăcător? Căsniciile ratate nu mai pot fi desfăcute dacă soții nu încearcă să se împace? Scapă nepedepsiți comercianții care încalcă drepturile consumatorilor?
Ziarul nostru și-a propus să clarifice toate aceste aspecte, dar să și pună la dispoziția celor care vor apela la mediere informații despre această nouă profesie, cu ajutorul Simonei Vasile, mediator autorizat, din Bârlad.

“Medierea nu înseamnă împăcare”
– Auzim tot mai des de mediere în ultima vreme, dar nu sunt mulți cei care cunosc semnificația acestui termen. Vă rog să-l definiți.
– Pe scurt, așa cum spune legea, medierea este o modalitate de rezolvare a conflictelor prin care, cu ajutorul unei persoane specializate, numite mediator, părțile sunt ajutate să comunice și să negocieze în așa fel încât să-și soluționeze neînțelegerea, fără a mai pierde bani și timp pe holurile instanțelor de judecată. Mediatorul este obligat să asigure confidențialitatea informațiilor și persoanelor, să se păstreze neutru și imparțial pe tot parcursul procedurii de mediere. Acestea sunt condiții impuse de Legea medierii, iar pentru nerespectarea lor, mediatorul poate fi sancționat.
– Ce face mediatorul? Cum ajută el părțile să comunice?
– Rolul mediatorului nu este unul ușor, ținând cont că părțile se află în conflict atunci când se prezintă. De cele mai multe ori, neînțelegerile sunt atât de mari, încât medierea nu se poate realiza în prezența tuturor părților implicate. Și nici nu este obligatoriu sau recomandat. În aceste cazuri, procedura medierii se desfășoară în ședințe separate, părțile comunicând prin intermediul mediatorului. De altfel, medierea nu înseamnă împăcare. Sunt însă și situații în care părțile nu au nicio problemă să stea în aceeași încăpere. Ele doresc să ajungă mai repede la o soluție, se lasă ajutate de mediator să negocieze, să ajungă la un compromis din care toată lumea să aibă de câștigat. Fără a ne limita, aș da ca exemplu doi soți care divorțează și care vor să facă pasul acesta în mod civilizat, știind fiecare ce dorește; sau foști soți care își împart bunurile; ori părinți care, deși divorțați, își stabilesc o conduită în creșterea și educarea copiilor pe care nu-i pot arunca la gunoi doar pentru că ei au divorțat. M-aș mai referi și la relațiile comerciale, de afaceri, unde nu primează dorința de a se târî unii pe alții prin tribunale, ci salvarea afacerilor în care au investit. Fiecare situație impune modalități și tehnici speciale de comunicare, iar mediatorul își adaptează tehnica în funcție de particularitățile fiecărui caz. Nu există o rețetă universal valabilă, pentru că oamenii sunt diferiți. Cert este că mijloacele uzitate de mediatori țin de abilitățile sale, de capacitatea lui intelectuală, emoțională, sunt rezultatul experiențelor sale profesionale. În cea mai mare parte sunt tehnici care țin de vocație, abilități și talent, dar care, obligatoriu, trebuie șlefuite, aprofundate, studiate și însușite în cadrul școlii de mediere, prin studiu individual, dar și prin cât mai multe și mai variate cursuri de formare continuă. Așa că nu pot să răspund la întrebare decât spunându-vă că e de la caz la caz.

“La judecătorie ori la tribunal nu-ți asigură nimeni discreție” Continue reading ““Apelând la mediere, procesul în instanță nu mai poate fi pierdut”” »

Din 2013, fara mediere, asiguratorii nu vor putea in instanta

Principalele avantaje ale medierii, ca metoda alternativa pentru solutionarea litigiilor, includ rezolvarea conflictului intr-un termen mult mai scurt decat prin justitie (chiar si o saptamana, daca ambele parti se inteleg), gasirea unei solutii de tip win-win, in asa fel incat ambele parti au de castigat, cheltuielile mult mai scazute fata de cele impuse de un proces in instanta si confidentialitatea rezolvarii conflictelor, a explicat Alexandru IONESCU, Mediator Autorizat, in cadrul emisiunii „Ora de risc” difuzate ieri de RFI.

Incepand cu ianuarie 2013, conflictele in care sunt implicati asiguratorii se vor solutiona numai dupa ce partile implicate vor fi informate cu privire la avantajele utilizarii medierii. Astfel, pentru a putea introduce o actiune in instanta, unul dintre documentele necesare va fi procesul verbal de informare privind medierea. Practic, partile implicate nu vor putea deschide o actiune in justitie daca nu au un document emis de mediator din care sa reiasa ca au fost informate cu privire la acest proces, a precizat Alexandru IONESCU.

In general, medierea ca proces se afla Continue reading “Din 2013, fara mediere, asiguratorii nu vor putea in instanta” »

Medierea in disputarea custodiei minorului

1. Medierea, divorţul şi custodia minorului

Medierea în disputele privind custodia minorilor reprezintă o alternativă la procesul în instanţă. În tara noastră, cadrul legal este dat de Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator modificată şi completată prin 370/2009 si OG nr.13/2010 şi pentru transpunerea Directivei servicii 2006/123/CE a Parlamentului european şi al Consiliului Uniunii Europene privind serviciile în cadrul pieţei interne.
Divorţul reprezintă o criză majoră în sistemul de familie. Acest proces al separării este adeseori asociat cu multipli stresori care influenţează ajustarea post divorţ atât a copiilor, cât şi a părinţilor.
Standardele privind disputarea custodiei minorilor au la bază interesul superior al copilului aşa cum este reglementat prin Legea 272/2004. Ariile de evaluare privind interesul superior al copilului sunt: calitatea relaţiei dintre părinte şi copil, calitatea relaţiei dintre părinţii copilului, abilităţile fiecărui părinte de a creşte şi educa copilul, sănătatea mentală a fiecărui părinte, violenţa domestică, stilul parental şi metodele disciplinare, modalităţile de rezolvare a conflictelor, tipul de ataşament al copilului, preferinţele copilului, nevoile speciale ale copilului şi sănătatea mentală a acestuia, veniturile părinţilor, familia lărgită şi sistemele de protecţie socială, aspectele culturale, etice şi religioase (Visu-Petra, 2006; 2007; Visu-Petra & Borlean, 2008).

2. Conflictul în procesele de divorţ

Divorţul este un proces care apare cu mult înaintea deciziei de a divorţa şi a separării fizice a părinţilor. Adulţii care divorţează şi membrii familiilor lor reprezintă o „populaţie specială cu nevoi speciale” (Lebow, 2008), în sensul că problemele cu care se confruntă familia sunt speciale. Johnston & Campbell (1988) sugerează faptul că aceste probleme sunt determinate de o serie de factori care contribuie la impasul familiei ca de exemplu: schimbarea naturii relaţiilor maritale dintre soţi, schimbarea structurii şi dinamicii familiei, statutul social şi economic, accentuarea vulnerabilităţilor individuale ale părinţilor şi apariţia reacţiilor specifice procesului de pierderi a unor legături importante de ataşament (Brooke & Monin, 2008) în urma separării şi
divorţului.

Conflictul dintre părinţi creşte riscul apariţiei efectelor psihice şi fizice negative atât la copii, cât şi la adulţi pe parcursul divorţului şi ulterior acestuia (Doolittle & Deutsch, 1999; Johnston, 1994; Johnston & Campbell, 1988). Nivelul ridicat al conflictului dintre părinţi a fost în mod consistent asociat cu apariţia consecinţelor
negative pe plan comportamental şi emoţional atât la membrii familiilor intacte, cât şi la cei din familiile divorţate (Fincham, Grych & Osborne, 1994; Grych & Fincham,1990; Grych, Fincham, Jouriles & McDonald, 2000; Borlean & Visu-Petra, 2009, 2010).

3. Factorii de risc asupra copiilor Continue reading “Medierea in disputarea custodiei minorului” »

Mediator autorizat

Medierea poate fi solutia ideala de gestionare a confictelor in contextul crizei economice?
Daca ne gandim la criza ecomomica mondiala ca la o stare aparuta din cauza resurselor limitate si ca tocmai imputinarea resurselor creeaza adesea stari conflictuale, atunci, medierea poate fi cheia rezolvarii multor probleme, atat economice, cat si sociale ale societatii actuale.
Trebuie subliniat in aceasta discutie fapul ca starile conflictuale sunt definite ca stari aparute in urma resurselor limitate si a perceptiilor diferite.
Mai trebuie evidentiat faptul ca justitia clasica este una distributiva in care o parte castiga iar alta pierde, ceea ce din punct de vedere juridic este cat se poate de corect, insa din punct de vedere socio-economic unei parti ii este distribuit totalul, fara a se tine cont daca acest total ii este sau nu necesar, in timp ce partii perdante i se ia necesarul disputat in proces, acesta din urma trebuind sa isi satisfaca necesarul din cu totul alte resurse. Iar aici apare marea problema socio-economica – resursele sunt limiate nu doar in economia conflictului, ci si in contextul economic mondial.
Pentru o prezentare cat mai clara a problemei trebuie mentionat ca Continue reading “Mediator autorizat” »

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR – Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: -Tel: 0768511900

Telefon:

+4.0768.511.900

E-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

ABONEAZA-TE !

Powered by
Easy Automatic Newsletter Lite v2.7.2

Mediere in Bucuresti

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Popular Posts

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.