medierea penala

Infracțiunea de lovire și amenintare la mediator

Pe raza sectiei de politie este înregistrată o plângere încadrată de organele de cercetare penală la fapta de amenințare, lovire și alte violențe cu zero zile de îngrijiri medicale.

Victima face plângere împotriva concubinului de cetățenie egiptean. La momentul declarației, în sediul secției de poliție se află un mediator, prezent la programul de informare privind avantajele medierii în cauzele penale. Mediatorul aduce la cunoștință persoanei vătămate informații despre beneficiile acestei proceduri. Reținem că, medierea penală este o practică restaurativă, care se bazează pe comunicarea dintre victimă și infractor, și aici ne referim la un număr restrâns de infracțiuni, și anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau cele pentru care este posibilă împăcarea părților.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Deosebit de receptivă la avantajele pe care le presupune procedura medierii (rapiditate, confidențialitate, costuri avantajoase) victima cere soluționarea în mod expres a conflictului prin mediere. Se semnează cererea de mediere și contractul de premediere, se face invitația părții la mediere, aceasta răspunde afirmativ invitației, se semnează contractul de mediere și se deschide procedura. Încă de la început, părților li se aduce la cunoștință faptul că au dreptul de a beneficia de prezența unui avocat, însă  refuză. Întrucât concubinul este de cetățenie egiptean și nu cunoaște foarte bine limba română, încă de la primul contact cu acesta, biroul de mediere încheie un contract de colaborare (în care se inserează clauza confidențialității) cu un traducător autorizat care intermediază toate discuțiile verbale sau scrise între părți. Menționăm că, la momentul semnării contractului de mediere se suspendă începerea urmăririi penale împotriva suspectului. Pe durata procesului de mediere, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.     Împreună cu părțile, se stabilesc ședințe comune, se stabilesc regulile, climatul de control și siguranță al întregului proces. Se identifică nevoile și sentimentele, se găsesc soluții la problemele analizate. Părțile realizează că nevoile lor sunt identice  însă modul de cerere și expunere este diferit. Foarte important pentru reușita acordului medierii, în cazul de față părțile realizează că aduc la masa medierii nu doar un bagaj emotional personal, ci un puternic bagaj religios, etnic, social  care le diferențiază. Un factor decisiv în escaladarea conflictului îl reprezintă factorul religios. Conflictul în prezenta cauză nu este generat doar de nevoia și cererea individului, ci de nevoia și cererea culturii religioase din care provine. După 5 ședințe de mediere, a câte 2 ore fiecare, dosarul de mediere se închide cu acord de mediere care consacră înțelegerea dintre părți.  Retinem că, clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune. In cazul de față între părți există și o legatură afectivă, fapt care creează premize pentru repararea prejudiciului psiho-emoțional.     În acordul de mediere încheiat, părțile convin asupra tuturor aspectelor necesare închiderii diferendului dintre ele. Acordul de mediere intervenind  înainte de faza de  începere a urmăririi penale, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, stă la baza clasării cauzei și produce efecte în ambele laturi ale procesului penal, dacă este cazul. Conform noului cod de procedură penală, anumite obligații asumate de către părți în cadrul acordului de mediere sunt impuse de către procuror suspectului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse.     Se face adresă către organul de cercetare penală din cadrul secției de poliție și se depune acordul de mediere împreună cu procesul verbal de închidere a medierii, în format original și electronic. Ulterior, părțile se prezintă la secție la cererea organului de cercetare penală pentru a confirma înțelegerea.     De reținut că, instituția medierii are regim diferit și este greșit a se menționa în acordul de mediere încheiat că “părțile s-au împăcat” sau “persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă”.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Acordul de mediere produce efecte  în cauzele cu privire la infracțiuni pentru care s-a depus o plângere prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea. În Noul cod penal întâlnim 30 de astfel de infracțiuni și alte 7 infracțiuni din legi speciale.     În dosarul prezentat, părțile au participat activ la analiza propriului conflict, au propus și au găsit soluții împreună, au restabilit căile de comunicare prin dialog, au păstrat confidențialitatea problemei lor și au salvat relația.     Medierea penală reprezintă o tehnică deschisă, un dispozitiv de aplicare a justiției restaurative care indică un model de analiză și intervenții asupra conflictului. Infracțiunea nu mai este considerată ca o ofensă adusă societății sau ca un comportament care incriminează ordinea prestabilită, ci reprezintă un strigăt de ajutor într-o complexă relație socială, care atunci când se deteriorează din motive variate, produce nevoi, lipsuri, suferință și cere în principal activarea formei de dialog, de reparație și reconciliere cu acea situatie de conflict.     Justiția restaurativă creează premize de evitare a recidivei și dă posibilitatea părților de a se reabilita.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Sursa: http://www.7est.ro/component/k2/item/49834-solutionarea-infractiunii-de-lovire-si-amenintare-la-mediator.html Maria Păduraru Vicepreședinte Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași cpmj.maria.paduraru@cmediere.ro

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

Dreptul la mediere

Medierea in timpul unui proces penal este posibila, pe latura penala, pentru un numar restrans de infractiuni, de la inceputul lunii februarie, de cand au intrat in vigoare Noul Cod penal (NCP) si Noul Cod de procedura penala (NCPP). Aceste infractiuni sunt cele pentru care este necesara plangerea prealabila sau pentru care este posibila impacarea. In schimb, pe latura civila, medierea in timpul unui proces penal este posibila pentru orice tip de infractiune, insa numai cu privire la pretentiile civile.

Incepand cu data de 1 februarie 2014, de cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, se aplica si dispozitiile Legii nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dand o importanta majora institutiei medierii penale.

Inainte de a incepe prima audiere in fata organelor judiciare, partilor si subiectilor procesuali principali trebuie sa li se comunice ca au dreptul la un mediator, asa cum este prevazut in art. 83, lit g, art. 101, alin 2, lit b, art. 112, alin 2, lit b din NCPP. In plus, victima si infractorul pot incheia intelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct intre ele, tranzactie, fie prin intermediul unui tert, mediator autorizat, conform dispozitiilor art. 23 alin 1 din NCPP.

Medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila

V-ar mai putea interesa si:

Efectele juridice ale medierii in procesele penale

Medierea ii ofera infractorului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere asupra actiunii sau inactiunii ce i se reproseaza, capacitatea de a constientiza gravitatea actiunii sale negative, raul produs victimei si, implicit, sansa de a-l repara.

Astfel, medierea in cauzele penale este benefica, atat pentru instante, cat si pentru partile aflate in conflict. Totusi, medierea nu se poate face daca victima nu poate accepta reconcilierea cu agresorul sau nu reuseste sa depaseasca emotional evenimentele care au declansat conflictul, ambele situatii nefiindu-i imputabile intrucat, din punct de vedere psihologic, aceasta nu se simte confortabil si nu are capacitatea deplina de a negocia direct cu cel care a tulburat-o intr-un mod violent.

Mai exact, pe de o parte, medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila, instanta pronuntand o hotarare de expedient. Latura civila a unui proces penal poate fi obiect al unui acord de mediere indiferent de natura infractiunii.

Pe de alta parte, medierea penala reprezinta o forma prin care se realizeaza justitia restaurativa si se bazeaza, in principal, pe dialogul dintre victima si infractor. In plus, medierea in cauze penale trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.

Acordul incheiat intre parti pe latura civila a procesului penal va conduce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar in latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstantele atenuante, avand ca efect reducerea pedepsei cu o treime. In plus, judecatorul poate sa dispuna eliberarea conditionata a celui inchis in penitenciar, inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Acordul de mediere se incheia doar pentru infractiunile urmaribile

Acordul de mediere produce efecte cu privire la infractiunile urmaribile, la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea. In acest caz, incheierea unui acord de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte, atat pe latura civila, cat si pe latura penala.

In plus, partile pot apela la mediere in patru faze distincte: Continue reading “Dreptul la mediere” »

Mediere in procese penale

Efectele juridice ale medierii in procesele penale

Mediator pentru proces penal – Bucuresti

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și Noului Cod de procedură penală, vor intra în vigoare dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale.

Înțeleg să fac câteva observații:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în latura penală pentru un număr restrâns de infracțiuni (anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civilă este posibilă pentru orice infracțiune dar numai cu privire la pretențiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dupa mine, medierea în latură penală este posibilă (căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latură civilă nu poate fi limitată doar la pretențiile civile.

2. Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, mediere este de două feluri: civilă și penală.

a. Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o tranzacție intermediată de mediator care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de acord pentru orice fel de infracțiune.

b. Medierea penală este o practică restaurativă care presupune dialogul victimă-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constrânsă să apeleze la mediere. Părțile nu sunt obligate să se informeze anterior cu privire la mediere și nu există nicio sancțiune pentru neparcurgerea acestei proceduri. Aparent, medierea penală ar fi posibilă doar pentru infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală (art. 67 alin.2). Dup mine, atâta timp cât, urmare a comiterii infracțiunii, există și victimă, persoanele/părțile pot încheia un acord de mediere prin care să ajungă la înțelegere asupra unor multiple aspecte.

4. Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere încheiat, deosebim:

4.1 infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea: acordul de mediere împiedică începerea sau continuarea procesului penal, producând astfel efecte în ambele laturi ale procesului penal – sunt 30 de infracțiuni în Codul penal și alte infracțiuni din 7 legi speciale. Așadar:

– dacă acordul intervine în faza de urmărire penală, procurorul oprește procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validării prin autentificare la notar sau consfințire la instanță (căci procurorul nu are atribuții decât cu privire la acțiunea penală);

– dacă intervine în faza de judecată, inculpatul va fi achitat și se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel în executare.

V-ar mai putea interesa si:

Mediator penal Curtea de Apel Bucuresti

Acord de mediere dosar penal

O sansa pentru minorii care comit infractiuni – medierea

4.2 alte infracțiuni: procesul penal se derulează sub aspectul laturii penale după regulile obișnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penală.  Mai mult:

dacă cauza se termină în faza de urmărire penală ca urmare a acordului părților, acordul de mediere va putea sta la baza unei soluții de renunțare la urmărire penală (art. 318 alin. 1 și alin.2 NCPP). Anumite obligații asumate de părți în cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse, aceea de renunțare la urmărire (art. 318 alin. 3 și alin.4);

– dacă cauza este trimisă în judecată, instanța va putea pronunța, după caz, condamnarea cu executare în penitenciar, reținând ca circumstanță atenuantă cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii” (art.75 alin.2 C.pen). Tot astfel, în anumite condiții se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 91 C.pen), renunţarea la aplicarea pedepsei (în condițiile art. 80-82 C.pen) sau amânarea aplicării pedepsei (în condițiile art. 83-90 C.pen) – prevederile cuprinse în acordul de mediere se vor examina de către instanță în cadrul procedurii de verificare a condițiilor pentru a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei, care printre criteriile referitoare la infractor prevăd și „eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare [art. 91 alin.1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) noul Cod penal].

5. Pe durata medierii, amânarea aplicării pedepsei este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.

6. În cazul în care medierea are succes, acordul de mediere trebuie să consacre înțelegerea părților. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune (e greșit să se menționeze „persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă” sau „părțile se împacă” – căci atunci se face trimitere la alte instituții, care au regim diferit).

7. Pe mediator nu trebuie să îl intereseze încadrarea juridică. El poate să accepte să facă o mediere indiferent de infracțiunea pentru care se poate face plângere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales că încadrarea juridică definitivă o va face numai instanța la finalul procesului. El trebuie să se ocupe de medierea conflictului dintre părți, nu de aspectele juridice ale acestuia, informându-le doar într-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor în cazul unor infracțiuni „simple”) altele la opțiunea magistratului (reducerea pedepsei, renunțarea la proceduri etc).

8. Acordul de mediere se trimite organului judiciar în original și în format electronic. Părțile trebuie să se prezinte în fața organului judiciar pentru a confirma înțelegerea (excepție: dacă acordul este autentificat la notar).

V-ar mai putea interesa si:

Medierea pe înțelesul tuturor

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Impacare, penal, mediere.Medierea in procesul penal

Legislație:

Legea_medierii (în forma de la 1 febr.2014);

– Legea 286/2009 privind Codul penal (modificat și însoțit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);

– Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (modificat și însoțit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare, modificată la rândul ei prin OUG nr. 116/2013; de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor).

Sursa:https://cristidanilet.wordpress.com/2014/01/30/noua-legislatie-penala-noutati-privind-medierea/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

Care sunt conditiile care pot media un conflict de natura penala

Medierea unui conflict penal necesita intrunirea unui numar de factori esentiali in discutarea conflictului si solutiilor la conflict.

Medierea este un proces de solutionare a conflictului dintre persoana faptuitorului si persoana vatamata. Conflictul dintre aceste persoane este mediabil indiferent de incadrarea juridica a faptei, de modul ori conditiile de incriminare, de efectele pe care le poate avea un acord de mediere in dosarul penal.

Medierea unui conflict dintre doua sau mai multe persoane implicate in raportul conflictual penal, este posibila in anumite conditii speciale.

In primul rand o conditie este existenta faptei. Existenta conflictului in realitatea obiectiva. Stim prea bine ca la organele judiciare se fac fel si fel de plangeri, si printre ele se gasesc acuzati regi, presedinti, politicieni, oameni din secolele trecute, etc. Deasemeni unele din plangerile catre organele judiciare se adreseaza unor persoane vii, actuale, dar care nici pe departe nu au legatura cu cel care face plangerea ori cu fapta sesizata, fiind doar plangeri fantasmagorice, sicanatorii ori calomniatorii. Conditia existentei faptei este implinita daca recunaosterea acesteia de catre faptuitor este asumata in fata mediatorului prin acceptul medierii. O fapta presupusa nu poate fi mediata. O simpla invinuire nu poate face obiectul conflictului ca fond al unei medieri. Asumarea faptei in fata mediatorului nu este o asumare ori declarare a vinovatiei sale penale[1]. In fapt acest lucru este fiintial legat si de confidentialitatea discutiilor din mediere, discutii ce elimina orice ingerinta din timpul sau de dupa mediere a unor organe ori persoane judiciare. Deasemnei acordul de mediere nu trebuie sa fie considerat nici macar un indiciu al vinovatiei in sens penal, vinovatie care se stabileste in functie de conditiile obiective si subiective de savarsire ale faptei penale la momentul savarsirii acesteia, si nu in functie de asumarea consecintelor faptei care se imputa faptuitorului la momentul medierii. Existenta faptei si asumarea ei de catre faptuitor este o prima conditie in medierea penala.

A doua conditie este existenta si admiterea reciproca a persoanelor din conflict. Acceptarea medierii presupune acceptarea unui dialog pentru solutii amiabile, de catre cei implicati intr-un conflict. In medierea civila deseori o parte din conflict neaga conflictul spunand ca ea nu este implicata in nici o problema, ca nu are nici o disputa cu nimeni desi cererea de divort este pe masa, ori cererea de chemare in judecata pentru nu stiu ce drept este in derulare… Negarea conflictului penal ar insemna o negare a calitati persoanei in conflict de catre chiar acea persoana. Negarea poate fi ori a victimei, „nu am eu treaba domnul mediator”, „nu tine de mine”, ori de catre faptuitor „nu am facut nimic”, „nu am nici un conflict cu acea persoana”. Aceste fapte se intalnesc in medierea penala dar si civila, si sunt primele divergente pe care meditaorul trebuie sa le regleze ca medierea sa se poata desfasura. Acceptarea conflictului de catre persoanele implicate pune in pozitie de „start mediation” procesul de analiza a conflictului.

A treia conditie este dorinta expresa a persoanelor de a media situatia conflictual-penala sub toate aspectele ei. Autodeterminarea celor din conflict pentru mediere survine in urma discutiilor preliminare a mediatorului cu partile din conflict. Discutiile preliminare din mediere privesc conditiile de mediere, efectele medierii si contractului de mediere (suspendarea urmaririi penale ori a judecatii – suspendarea in baza art 312 alin 3 NCPP pentru faza de urmarire si in baza art 367 alin 3 NCPP pentru faza de judecata), efectele unui acord de mediere in cazul lor. Discutiile preliminare totalizeaza etapa denumita in practica sub forma de sedinta de informare privind medierea. Continue reading “Care sunt conditiile care pot media un conflict de natura penala” »

Cu ce ajuta medierea in procesul penal ?

Noile prevederi din materia penala, care au intrat in vigoare la 1 februarie, au modificat modul in care se face medierea in procesele penale. Astfel, efectele produse de acordul de mediere incheiat sunt de doua feluri, in functie de tipul infractiunilor comise.

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal (NCP) si noului Cod de procedura penala (NCPP)la 1 februarie 2014, se aplica si dispozitiile din Legea nr. 255/2013 care a modificat Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltand in mod substantial institutia medierii penale.

Potrivit art. 67 alin.1 din Lege nr 192/2006, medierea in timpul unui proces penal ar fi posibila in latura penala pentru un numar restrans de infractiuni, anume cele cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea, iar in latura civila este posibila pentru orice infractiune, dar numai cu privire la pretentiile civile, prin art. 23 alin.1 din NCPP.

Care sunt optiunile intr-un proces penal

In procesele penale, mediere este de doua feluri: civila si penala.

Medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta, in fapt, o tranzactie intermediata de mediator care priveste doar despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci, eventual, va influenta solutia pe fondul actiunii penale. Se poate incheia un astfel de acord pentru orice fel de infractiune.

Medierea penala este o practica restaurativa care presupune dialogul victima – infractor, dar niciuna dintre parti nu poate fi constransa sa apeleze la mediere. In plus, in cazul medierii penale din timpul procesului, partile nu sunt obligate sa se informeze anterior cu privire la mediere si nu exista nicio sanctiune pentru neparcurgerea acestei proceduri.

Aparent, medierea penala ar fi posibila doar pentru infractiunile pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr 192/2006. Atata timp cat, ca urmare a comiterii infractiunii, exista si victima, persoanele/partile pot incheia un acord de mediere prin care sa ajunga la intelegere asupra unor multiple aspecte.

Cand se aplica acordul de mediere in penal ?  Continue reading “Cu ce ajuta medierea in procesul penal ?” »

Medierea în cauzele penale pune în centrul atentiei victima

Ciprian Frandes, consilier al doamnei deputat Alina Gorghiu, a discutat cu noi despre medierea penala.

MediereNet: Care este diferenta intre medierea penala si instrumentarea clasica a unui dosar penal?

Ciprian Frandes: Principala diferenta consta în faptul ca medierea penala pune în prim-plan victima, în timp ce procesul penal protejeaza, prin principiile sale, persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni. În cadrul unui proces penal victima are un rol secundar, mai putin important, punandu-se accentul în mod deosebit pe administrarea probelor, în vederea aflarii adevarului. Deci, rolul central în cadrul procesului penal îl ocupa în realitate, procurorul, avocatii si instanta.
MediereNet: La ce fel de spete penale se poate folosi medierea?
Ciprian Frandes: Dispozitiile privitoare la medierea penala sunt prevazute în art. 67-70 din Legea 192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si se refera la infractiunile prevazute de Codul penal precum si în legi speciale, în cazul carora retragerea plangerii penale sau împacarea partilor înlatura raspunderea penala. Astfel, vorbim despre infractiuni precum amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, furtul la plangerea prealabila, etc.
Trebuie precizat faptul ca desi medierea este posibila în ceea ce priveste latura penala a procesului penal doar în situatiile mentionate anterior, daca persoana vatamata s-a constituit si parte civila, în ceea ce priveste daunele materiale sau morale este posibila medierea.
MediereNet: Care sunt beneficiile folosirii medierii in cauzele penale?
Ciprian Frandes: Dupa cum am precizat anterior, medierea în cauzele penale pune în centrul atentiei victima, interesele acesteia, sentimentele ei si îi ofera posibilitatea de a-si valorifica aceste interese si de a-si exprima sentimentele într-un cadru sigur, confidential .
Sedintele de judecata sunt publice, iar administrarea probelor  în cadrul procesului penal supune victima la noi suferinte obligand-o sa povesteasca unor straini, amanunt cu amanunt, momentul si modalitatea de savarsire a faptei.
MediereNet: Se poate folosi medierea in cauzele penale enuntate mai sus si in acest moment?
Ciprian Frandes: Medierea penala exista înca din 2006, fiind prevazuta în Legea 192/2006. Pana la momentul aparitiei Legii 192/2006, desi nu exista aceasta posibilitate din punct de vedere formal, în multe situatii victima se întelegea cu faptuitorul în afara unui proces penal sau civil (vorbesc despre acele situatii cand victima cere despagubiri  pe cale separata). Chiar daca dispozitiile art. 601 lit. g) din Legea 192/2006, astfel cum a fost modificata prin Legea 115/2012 si OUG 90/2012 care faceau referire la sedinta de informare in materie penala au fost amanate pana la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, dispozitiile art. 67-70 din Legea 192/2006 au ramas in continuare in vigoare si prin urmaremedierea in materie penala este posibila si la acest moment.
MediereNet: Informarea cu privire la mediere in materie penala este gratuita? Se poate apela la ea chiar daca nu este inca obligatorie? Continue reading “Medierea în cauzele penale pune în centrul atentiei victima” »

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR – Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: -Tel: 0768511900

Telefon:

+4.0768.511.900

E-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

ABONEAZA-TE !

Powered by
Easy Automatic Newsletter Lite v2.7.2

Mediere in Bucuresti

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Popular Posts

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.