Plangerea prealabila

Infracțiunea de lovire și amenintare la mediator

Pe raza sectiei de politie este înregistrată o plângere încadrată de organele de cercetare penală la fapta de amenințare, lovire și alte violențe cu zero zile de îngrijiri medicale.

Victima face plângere împotriva concubinului de cetățenie egiptean. La momentul declarației, în sediul secției de poliție se află un mediator, prezent la programul de informare privind avantajele medierii în cauzele penale. Mediatorul aduce la cunoștință persoanei vătămate informații despre beneficiile acestei proceduri. Reținem că, medierea penală este o practică restaurativă, care se bazează pe comunicarea dintre victimă și infractor, și aici ne referim la un număr restrâns de infracțiuni, și anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau cele pentru care este posibilă împăcarea părților.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Deosebit de receptivă la avantajele pe care le presupune procedura medierii (rapiditate, confidențialitate, costuri avantajoase) victima cere soluționarea în mod expres a conflictului prin mediere. Se semnează cererea de mediere și contractul de premediere, se face invitația părții la mediere, aceasta răspunde afirmativ invitației, se semnează contractul de mediere și se deschide procedura. Încă de la început, părților li se aduce la cunoștință faptul că au dreptul de a beneficia de prezența unui avocat, însă  refuză. Întrucât concubinul este de cetățenie egiptean și nu cunoaște foarte bine limba română, încă de la primul contact cu acesta, biroul de mediere încheie un contract de colaborare (în care se inserează clauza confidențialității) cu un traducător autorizat care intermediază toate discuțiile verbale sau scrise între părți. Menționăm că, la momentul semnării contractului de mediere se suspendă începerea urmăririi penale împotriva suspectului. Pe durata procesului de mediere, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.     Împreună cu părțile, se stabilesc ședințe comune, se stabilesc regulile, climatul de control și siguranță al întregului proces. Se identifică nevoile și sentimentele, se găsesc soluții la problemele analizate. Părțile realizează că nevoile lor sunt identice  însă modul de cerere și expunere este diferit. Foarte important pentru reușita acordului medierii, în cazul de față părțile realizează că aduc la masa medierii nu doar un bagaj emotional personal, ci un puternic bagaj religios, etnic, social  care le diferențiază. Un factor decisiv în escaladarea conflictului îl reprezintă factorul religios. Conflictul în prezenta cauză nu este generat doar de nevoia și cererea individului, ci de nevoia și cererea culturii religioase din care provine. După 5 ședințe de mediere, a câte 2 ore fiecare, dosarul de mediere se închide cu acord de mediere care consacră înțelegerea dintre părți.  Retinem că, clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune. In cazul de față între părți există și o legatură afectivă, fapt care creează premize pentru repararea prejudiciului psiho-emoțional.     În acordul de mediere încheiat, părțile convin asupra tuturor aspectelor necesare închiderii diferendului dintre ele. Acordul de mediere intervenind  înainte de faza de  începere a urmăririi penale, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, stă la baza clasării cauzei și produce efecte în ambele laturi ale procesului penal, dacă este cazul. Conform noului cod de procedură penală, anumite obligații asumate de către părți în cadrul acordului de mediere sunt impuse de către procuror suspectului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse.     Se face adresă către organul de cercetare penală din cadrul secției de poliție și se depune acordul de mediere împreună cu procesul verbal de închidere a medierii, în format original și electronic. Ulterior, părțile se prezintă la secție la cererea organului de cercetare penală pentru a confirma înțelegerea.     De reținut că, instituția medierii are regim diferit și este greșit a se menționa în acordul de mediere încheiat că “părțile s-au împăcat” sau “persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă”.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Acordul de mediere produce efecte  în cauzele cu privire la infracțiuni pentru care s-a depus o plângere prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea. În Noul cod penal întâlnim 30 de astfel de infracțiuni și alte 7 infracțiuni din legi speciale.     În dosarul prezentat, părțile au participat activ la analiza propriului conflict, au propus și au găsit soluții împreună, au restabilit căile de comunicare prin dialog, au păstrat confidențialitatea problemei lor și au salvat relația.     Medierea penală reprezintă o tehnică deschisă, un dispozitiv de aplicare a justiției restaurative care indică un model de analiză și intervenții asupra conflictului. Infracțiunea nu mai este considerată ca o ofensă adusă societății sau ca un comportament care incriminează ordinea prestabilită, ci reprezintă un strigăt de ajutor într-o complexă relație socială, care atunci când se deteriorează din motive variate, produce nevoi, lipsuri, suferință și cere în principal activarea formei de dialog, de reparație și reconciliere cu acea situatie de conflict.     Justiția restaurativă creează premize de evitare a recidivei și dă posibilitatea părților de a se reabilita.

V-ar mai putea interesa si:

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Lista cu infractiuni la care se aplica medierea

Sursa: http://www.7est.ro/component/k2/item/49834-solutionarea-infractiunii-de-lovire-si-amenintare-la-mediator.html Maria Păduraru Vicepreședinte Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași cpmj.maria.paduraru@cmediere.ro

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

Medierea pentru lovire sau alte violente

Stresul cotidian, mediul neprielnic, sau o educatie masculina excesiva pot fi numai o parte din cauzele ce pot face ca oameni de la care nu ne asteptam, buni cetateni, sa piarda controlul si sa aiba excese de violenta prin care sa produca suferinta atat celor din din jur, cat si lor insisi. Daca la asta se aduga si un istoric incordat in familie, ori cu vecinii sau la locul de munca, sansele manifestarilor violente cresc. Uneori la acestea se adauga si fondul consumului de alcool. Alteori manifestarile de violenta au drept cauza frica, razbunarea, pretinsa pedeapsa sau simpla inconstienta copilareasca. Nu putine sunt cauzele de lovire in urma unui accident rutier sau numai a unor schimburi de replici in trafic.

Din punct de vedere juridic, „Lovirea sau alte violenţe” este regasita la Art. 193 in Noul Cod Penal.

Art. 193  Noul Cod Penal:

(1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

In urma savarsirii infractiunii de lovire sau alte violente, incepe cercetarea penala odata cu plangerea prealabila depusa de partea vatamata, asa cum reiese din textul de lege.

Optiunile faptuitorului sunt doua:

O optiune ar fi angajarea unui avocat care sa il apere, sa il consilieze, insoteasca si reprezinte in cercetarea penala ce se pune in miscare si apoi in procesul penal pentru lovire sau alte violente care urmeaza.

O alata optiune este angajarea unui mediator care sa coordoneze negocierea si conditiile intelegerii cu partea vatamata, pentru ca  la final sa fie pus capat atat cercetarii penale, cat si unui eventual proces penal, fara sa existe o condamnare sau ca fapta sa fie mentionata in cazierul judiciar.

Împăcarea părţilor la mediator înlătură răspunderea penală, producându-şi efectele şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu.
Infracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei sunt considerate  fapte prin care se aduce atingere integrităţii fizice sau psihice a persoanei ori sănătăţii acesteia. Legiuitorul considera aceste fapte periculoase pentru societate, fiindcă prin atingerea pe care o aduc atributelor esenţiale ale omului pun în pericol însăşi existenţa societăţii. În scopul asigurării acestor condiţii de securitate, faptele de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei au fost incriminate şi sancţionate în legea penală.
Infracţiunile din această secţiune au ca obiect juridic integritatea corporală şi sănătatea persoanei, precum şi relaţiile sociale a căror normală desfăşurare este condiţionată de intangibilitatea acestor valori.
Faţă de aceste considerente de fapt apreciem că este utila indrumarea atat a faptuitorului, cat si a persoanei vătămate  către un birou de mediere penala, încă de la depunerea plângerii prealabile, care ar da posibilitatea rezolvării mai operative a conflictului.
În argumentarea celor de mai sus precizăm că soluţionarea unui dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe presupune un volum important de activităţi, în sensul că este necesară administrarea tuturor probelor prin care se va demonstra vinovăţia/nevinovăţia făptuitorului.
De regulă, în procesul penal este necesară o constatare/expertiză medico-legală, trebuie audiate părţile sau alte persoane ce pot da relaţii cu privire la natura şi împrejurările conflictului ori alte acte probatorii care necesită timp şi cheltuieli atât din partea organului judiciar învestit, cât şi a părţilor.
Medierea acestor genuri de infracţiuni, în măsura în care părţile sunt de acord, va degreva organele de cercetare penală ale poliţiei  şi procurorii de un volum mare de dosare, mare parte fără finalitate judiciară, ar scurta timpul de soluţionare al conflictului, ar diminua considerabil traumele părţilor vătămate şi ar da o satisfacţie mai mare acestora în raport cu rezultatul obţinut.

În cazurile de loviri sau alte violenţe comise asupra membrilor de familie, medierea este cu certitudine mai indicată decât cercetarea penală, întrucât prin aceasta se previne expunerea publică a unor detalii intime care ar prejudicia imaginea celor aflaţi în conflict şi chiar ar putea determina relaţii ireconciliabile între acestea.

Trebuie mentionat ca medierea poate interveni atat in faza de cercetare penala, cat si in faza de judecata, chiar si dupa citirea actului de sesizare. Mai multe pe acest subiect aici:

Acordul de mediere poate fi incheiat intre parti in orice moment al procesului penal

Sigur te intereseaza si:

La ce infractiuni se aplica medierea?

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti – tel: 0768.511.900

Institutia MEDIERII in Noul Cod de Procedura Penala

Cazurile in care se impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale 

a) fapta nu există;   (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu există probe că o persoană a săvârşit o infracţiune;

c) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

d) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;

e) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

f)  a fost retrasă plângerea prealabilă în cazul infracţiunilor pentru care  retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

g) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

h) există autoritate de lucru judecat;

i)  a intervenit un transfer de proceduri către un alt stat, potrivit legii.

Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

   (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

(2) Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

(3) În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, părţile pot administra probe.

Drepturile persoanei vatamate Continue reading “Institutia MEDIERII in Noul Cod de Procedura Penala” »

Sesizarea organelor de urmarire penala conform Noului Cod de Procedura Penala (feb 2014)

Pentru a veni in intampinarea cererilor cititorilor privitor la modul de a sesiza organele de urmarire penala conform noilor reguli instituite de Noul Cod de Procedura Penala (feb 2014), in acest articol va prezentam noile prevederi referitoare la plangerea penala si sesizarea organelor de urmarire penala, precum si regulile privind impacarea si retragerea plangerii prealabile. Articolele si regulile prezentate nu se aplica doar criminalitatii informatice, fiind aplicabile oricarei plangeri si sesizari a organelor de urmarire penala, indiferent de fapta semnalata.

Regulile se regasesc in Codul de Procedura Penala, Partea speciala, Titlul I – urmarirea penala, in Capitolul 2 – Sesizarea organelor de urmarire penala.

  • Conform Art. 288 – organul de urmarire penala este sesizat prin „plângere sau denunţ, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu„, la infractiunile la care este necesara plangerea prealabila sau sesizarea din partea altor organe neputandu-se pune in miscare actiunea penala in lipsa acestora.
  •  Art. 289 – Plângerea
    (1) Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune.
    (2) Plângerea trebuie să cuprindă:
    – numele,
    – prenumele,
    – codul numeric personal,
    – calitatea şi domiciliul petiţionarului
    ori, pentru persoane juridice,
    – denumirea,
    – sediul,
    – codul unic de înregistrare,
    – codul de identificare fiscală,
    – numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice
    – şi contul bancar,
    – indicarea reprezentantului legal ori convenţional,- descrierea faptei care formează obiectul plângerii,
    – precum şi indicarea făptuitorului 
    – şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.(3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fiespecial, iar procura rămâne ataşată plângerii.
    (4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.

    (5) Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă estecertificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

    (6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.

    (7) Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu îşi însuşeşte plângerea.

    (8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.

    (9) Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecatăse trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

    (10) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.

V-ar mai putea interesa si:

Ce pret are medierea penala?

Acord de mediere dosar penal

Mediator penal Curtea de Apel Bucuresti

  • Art. 290 – Denunţul
    (1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.
    (2) Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin. (2), (4) – (6) şi (8) – (10) aplicându-se în mod corespunzător.
  • Art. 291 – Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane
    (1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.
    (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.[….]
  • Secţiunea a 2-a
    Plângerea prealabilă Continue reading “Sesizarea organelor de urmarire penala conform Noului Cod de Procedura Penala (feb 2014)” »

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR – Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: -Tel: 0768511900

Telefon:

+4.0768.511.900

E-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

ABONEAZA-TE !

Powered by
Easy Automatic Newsletter Lite v2.7.2

Mediere in Bucuresti

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Popular Posts

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.