proces

Spune adevărul şi adevărul te va face liber

Un deputat, un fost director al Hidroelectrica, doi învinuiţi din dosarul Referendumul şi doi inculpaţi din dosarul furtului de tablouri din Olanda sunt doar câţiva dintre justiţiabilii care în ultima perioadă au utilizat o prevedere care există în Codul de Procedură Penală încă din 2010, potrivit căreia recunoaşterea vinei permite, printre altele, accelerarea judecării dosarelor şi reducerea pedepselor. Noul Cod aduce o altă noutate: suspectul şi procurorul pot face o înţelegere în timpul cercetării penale, care trebuie validată de judecător, nemaifiind nevoie de o procedură în contradictoriu. Condiţia încheierii acordului este ca pentru infracţiunea în cauză pedeapsa să fie de maximum 7 ani de închisoare.

Recunoaşterea vinovăţiei este utilizată cu succes în procesele penale obişnuite încă din 2010, dar în ultimul an a început să fie folosită şi în dosarele de corupţie. Ultimul caz este cel al unui deputat care şi-a recunoscut faptele de corupţie, iar dosarul său a fost judecat pe fond într-o singură zi.Gândul a analizat patru astfel de dosare. Avantajele acestei proceduri sunt următoarele: dosarele sunt judecate rapid, instanţele pot judeca mai multe dosare, inculpatul beneficiază de o reducere a limitelor pedepsei, statul cheltuieşte mai puţin cu funcţionarea instanţelor.

Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situaţia în care inculpatul recunoştea săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, potrivit noii legi intrate în vigoare la 1 februariel procedura recunoaşterii vinovăţiei poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror şi inculpat şi care trebuie validat de judecător.

Cum funcţionează recunoaşterea vinovăţiei

În vechiul cod de procedură penală, dar şi în cel nou, se prevede că inculpatul poate să îşi recunoască vinovăţia pe durata procesului. Asta înseamnă ca inculpatul să admită acuzaţiile formulate de procurorii împotriva sa. Beneficiile acestei proceduri sunt destul de atractive. În primul rând, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracţiune care este pedepsită cu un maxim de 6 ani, după recunoaşterea vinovăţiei, maximul pedepsei va fi de 4 ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemafiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoaşterea vinovăţiei, inculpatul îşi asumă şi probatoriul procurorilor. Ceea ce înseamnă că acceptă acuzaţiile şi probele, şi reununţă într-un fel la apărarea clasică.

O nouă procedură, inspirată din legislaţia SUA, este acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înţelegere cu procurorul. Acestă înţelegere înseamnă că îşi recunoaşte faptele şi este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracţiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare.

Acordul poate fi iniţiat atât de către suspect, cât şi de către procuror. După cele două părţi cad de acord, semnează o înţelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă şi judecătorul este de acord cu termenii înţelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este acela că acesta nu mai aşteaptă până ce dosarul său este judecat în fond şi apel. În plus, odată ce a semnat înţelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.

Având în vedere că acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o instituţie nouă, încă nu există date despre soluţii pronunţate în baza acestei noi proceduri. În schimb, recunoaşterea vinovăţiei în procesul penal este utilizată atât în procesele penale obişnuite, cât şi în dosarele de corupţie din ultima perioadă. Recunoaşterea vinovăţiei a fost introdusă în lege în 2010 cu ocazia amendării codului de procedură penală prin legea micii reforme.

”Deputatul auto” a recunoscut, a fost judecat într-o zi şi a primit un an Continue reading “Spune adevărul şi adevărul te va face liber” »

Ce Contine Acordul de Mediere

Procesul de mediere se poate finaliza printr-una din următoarele modalităţi:
1. ajungerea la un acord (total sau parţial);
2.  prin denunţarea medierii de către una din părţi sau de ambele;
3. prin constatarea eşuării făcută de către mediator.

Medierea are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele, o soluţie WIN-WIN. Soluţia găsită şi agreată în urma unui proces de mediere, după discuţiile comune sau private ale mediatorului cu părţile şi avocaţii lor (dacă aceştia participă la procesul de mediere), exprimă în fapt voinţa reală a acestora de a soluţiona acel conflict pe cale amiabila, printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce stabilite în mod concret şi fără echivoc.

Acordul de mediere este o înţelegere totală, când părţile sub asistenţă şi cu ajutorul mediatorului au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru unele probleme.

Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate prin acest contract. În acordul de mediere se pot stipula drepturi şi obligaţii noi, se pot modifica drepturi şi obligaţii ori se pot stinge drepturi sau obligaţii. De asemenea, poate conţine clauze contractuale potrivit dreptului comun în materia convenţiilor.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Părţile stabilesc o soluţie pentru un conflict/litigiu, soluţie ce constă în drepturi şi obligaţii reciproc agreate şi contractate cu bună credinţă şi în cunoştinţă de cauză.

Nici o parte nu poate fi forţată în niciun fel să agreeze o soluţie impusă în orice condiţii de către mediator, de către o altă parte sau orice alt participant la procesul de mediere. Orice soluţie concretizată în acordul de mediere trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a părţilor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce efectele juridice dorite de părţi.

De asemenea, participanţi la procesul de mediere trebuie să fie toate părţile implicate într-un conflict/litigiu. Mediatorul este Continue reading “Ce Contine Acordul de Mediere” »

Ghid informativ privind sedinta de mediere

Din 2013, atat persoanele fizice, cat si cele juridice sunt obligate sa participe la o sedinta de informare privind medierea inainte de a ajunge in fata instantei de judecata. Indeplinirea acestei obligatii trebuie dovedita de justitiabili printr-un proces verbal eliberat de mediator.

Legea nr. 115/2012, care modifica Legea medierii, instituie obligatia de a participa la sedinta de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata. Aceasta formalitate prealabila unui proces este gratuita si nu implica parcurgerea intregii proceduri de mediere. Noua obligatie a justitiabililor este prevazuta la art. 60 1, introdus in Legea Medierii, care prevede ca ,,in litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii„.

Prevederea intra in 9 ianuarie 2013, potrivit Consiliului de Mediere, care a adoptat intr-o sedinta de la finalul lunii septembrie un ghid informativ despre organizarea sedintei de informare privind medierea pentru aplicarea unitara a noilor prevederi.

Conform documentului publicat pe site-ul institutiei, sedinta de informare privind medierea, pentru care nu poate fi perceput niciun onorariu, trebuie sa explice in mod obligatoriu drepturile si obligatiile partilor, rolul mediatorului, avantajele medierii, dar si efectele juridice ale acordului de mediere. Ghidul precizeaza ca informarea se va face de acelasi mediator pentru toate partile, in sesiune comuna sau separata, iar mediatorii nu pot fi obligati sa faca informarea cu privire la mediere, avand dreptul de a refuza preluarea unui caz. Dupa parcurgerea sedintei de informare, mediatorul va elibera un proces verbal de informare obligatorie tuturor partilor participante la sedinta.

Documentul trebuie semnat Continue reading “Ghid informativ privind sedinta de mediere” »

Medierea, principiu al procesului în NCPC

Medierea este o modalitate extrajudiciara de rezolvare a litigiilor. Procesul de mediere are ca si finalitate o solutie discutata, agreata si convenita de toate partile unui litigiu. Sedinta procesului de mediere, poate avea loc inaintea unui proces judiciar, pendinte unui proces judiciar sau dupa un proces judiciar, atat timp cat partile sunt dispuse sa poarte discutii de negociere pe anumite aspecte ale litigiului. Medierea este un proces absolut voluntar, un proces care reuneste vointa reciproca a partilor de a dialoga, de a discuta asupra unor solutii multumitoare pentru ambele parti. Procesul de mediere este un proces binestructurat, iar in cadrul sedintelor de mediere liniile de discutii urmeaza anumite nise, care impreuna converg spre o solutie de succes.

Incepand cu 1 februarie. a.c. intra in vigoare norme privind obligativitatea justitiabililor, parti intr-un litigiu, de a trece pe la un mediator inainte de a deschide un proces judiciar. Sedinta de informare pe care trebuie sa o parcurga partile impreuna cu mediatorul este gratuita si presupune o discutie a partilor cu mediatorul in ceea ce priveste rolul acestuia, rolul partilor, structura procesului de mediere, beneficiile majore ale medierii in acel caz, toate aceste aspecte in vederea solutionarii acelui litigiu prin mediere. Decizia de a parcurge intreg procesul de mediere, apartine exclusiv partilor, dupa parcurgerea sedintei de informare. Ele decid daca aleg procesul de mediere sau daca merg in instanta. Chiar si in instanta, pot, in orice moment al procesului judiciar, sa revina la mediator pentru mediere.

Justitiabilii apeleaza la procesul judiciar pentru a li se face dreptate. Oamenii in relatiile lor de zi cu zi, in raporturile lor de zi cu zi, intra inevitabil in conflict cu cei cu care relationeaza. Se nasc asadar raporturi conflictuale, nascute din relatiile de convietuire sociala. Raporturile sociale exista in baza intereselor, nevoilor, necesitatilor complementare dintre persoane. Interferenta nevoilor si intereselor persoanelor este cauza si fundamentul conflictului. Toate aceste raporturi sociale pot fi traduse, in raporturi juridice. Atat cat o fiinta umana exista, aceasta se afla in raporturi juridice. Cand aceste raporturi se destabilizeaza, ratiunile juridice cauta pe cel vinovat, cauta pe cel care a cauzat destabilizarea pentru a ii aplica o pedeapsa civila sau penala. Pedepsele civile sau penale sunt sanctiuni pentru incalcarea unor drepturi ale altuia, pentru destabilizarea raportului social,  juridic. Dar inainte de a traduce raportul in termeni juridici, acel raport este un raport uman, un raport intre persoane, un raport in care persoanele au anumite interese, motive determinante al raportarii reciproce. Intre mine si o persoana vizavi de care nu am nici un interes, nu relationez, nu se poate ivi un raport uman, social, juridic. Asadar relationam doar cu anumite persoane, cu care avem interese complementare sau cel putin tangente.

Procesul judiciar civil este o Continue reading “Medierea, principiu al procesului în NCPC” »

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR – Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: -Tel: 0768511900

Telefon:

+4.0768.511.900

E-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

ABONEAZA-TE !

Powered by
Easy Automatic Newsletter Lite v2.7.2

Mediere in Bucuresti

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Popular Posts

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.