Press "Enter" to skip to content

Posts published in martie 2013

Violatorii şi bătăuşii pot scăpa de puşcărie dacă îi plătesc victimei despăgubiri

M P 0

Violatorii şi bătăuşii ar putea scăpa de puşcărie dacă îi plătesc victimei despăgubiri. Astfel, de la 1 februarie, femeile violate şi persoanele care au fost lovite sunt obligate să treacă pe la mediator înainte de a depune plângere penală.

Acesta ar putea facilita împăcarea părţilor prin despăgubirea victimei, infractorii scăpând, astfel, de puşcărie.

Deocamdata, medierea în sine nu este obligatorie, ci doar prezentarea la un specialist.

Zeno Sustac, vicepreşedinte al Consiliului de Mediere, a explicat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, avantajele medierii versus instanţă.

Potrivit acestuia, după ce mediatorul prezintă părţilor avantajele medierii, dacă părţile decid totuşi să apeleze la judecător, mediatorul emite un certificat de informare pe care aceştia trebuie să-l prezinte la tribunal.

Fără acest certificat,

Informare obligatorie divort

M P 0

Noul Cod De Procedura Civil aduce modificari esentiale in ceea ce priveste modalitatea prin care se poate efectua desfacerea casatoriei.Noutatea consta in introducerea procedurii prealabile obligatorii de informare cu privire la avantajele…

Mediator Bucuresti

M P 0

Odata cu venirea momentului 1 februarie 2013 mediatorii pun la punct diverse strategii menite sa asigure servicii de calitate in privinta sedintelor de informare obligatorie si sa creasca astfel sansele ca partile unei dispute sa accepte apoi medierea. Una dintre aceste strategii poate fi construirea unei echipe de profesionisti in mediere.

Delia Creteanu, unul dintre mediatorii care a inteles de mai multa vreme sa se dedice exclusiv acestei profesii, se afla in aceasta perioada in plin proces de coagulare a unui grup de mediatori, care sa colaboreze si sa lucreze ca o echipa, dupa principii similare si reguli comune asumate. Un prim obiectiv al aceste echipe, care va functiona in aceasta formula inceputa de la 1 februarie, este sa acopere toate solicitatile pentru informarea obligatorie privind medierea, pe parcursul fiecarei zile din saptamana, inclusiv in week-end, avand in vedere ca sunt multe persoane care doar sambata sau duminica pot veni la o sedinta de informare.

Pana in acest moment s-a stabilit un ”nucleu” al acestei echipe, format din

Tranzactia = acord de mediere

M P 0

Acordul de mediere este actul care contine intelegerea partilor survenita in cadrul unui proces de mediere. In urma unei medieri, de cele mai multe ori, partile ajung prin negociere la o intelegere, la o rezolvare a situatiei conflictuale, intelegere care are ca scop restabilirea situatiei si a relatiei partilor, dar mai ales preintampinarea (sau stingerea) unui proces judiciar. Avantajul major al ajungerii la o solutie in cadrul unui proces de mediere este evitarea procesului judiciar cu costurile aferente. Acordul de mediere este prin urmare un contract intre partile venite la mediator, in care ele se pot obliga reciproc sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva, intelegand aceste obligatii in sens juridic.

Contractul de tranzactie este prevazut la art. 2.267–2.278 in Noul Cod Civil si este definit ca fiind contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.

La fel ca si tranzactia, acordul de mediere pune capat unui litigiu, atunci cand este incheiat in timpul unui proces judiciar, si previne deschiderea unui proces, atunci cand se incheie extrajudiciar. Contractul de tranzactie ca si acordul de mediere se incheie in forma scrisa si ca urmare a unor negocieri intre parti. Negocierile din cadrul medierii pot fi renuntari la drepturi, re-esalonari, re-conditionari, obligarea la termene sau orice alta solutie pe care partile o discuta si o agreeaza impreuna.

Pentru a tranzactiona, partile trebuie sa aiba deplina capacitate de a dispune de drepturile care fac obiectul contractului (art. 2.271 Noul Cod Civil). De asemenea nu se poate tranzactiona  asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii (art.2.268). Observam o asemanare a obiectului tranzactiei cu obiectul acordului de mediere. Medierea (un acord de mediere) vizeaza domeniile in care partile pot dispune de drepturile lor in mod liber si neingradit, prin conventie. Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege (art. 2 alin. 4 din Legea Medierii actualizata).

Art.2.268 alin. 2 din Noul Cod Civil enunta ca

Mediator Divort Pret

M P 0

Este important de stiut faptul ca la mediator nu exista o grila de tarife pentru mediere pe care sa o expunem ca la frizerie ori coafor. Medierea fiind o profesie liberala presupune  onorarii, ca si avocatura, in…

Vreţi să vă daţi în judecată vecinul? Se schimbă regulile la instanţă!

M P 0

Vreţi să vă daţi în judecată vecinul pentru că a „furat” din terenul dumneavoastră când a refăcut gardul? Sau intenţionaţi să-l aduceţi în faţa magistraţilor, sub acuzaţia de malpraxis, pe medicul care v-a tratat? Începând de la 1 februarie 2013 , legea impune ca înainte să vă îndreptaţi către instanţa de judecată să vă opriţi la un centru de mediere pentru a încerca să vă înţelegeţi pe cale amiabilă.

Instanţele de judecată sunt sufocate, iar procesele au ajuns să dureze ani de zile, în condiţiile în care multe dintre dosarele ajunse în faţa judecătorilor ar putea fi soluţionate într-un timp mult mai scurt, dacă s-ar cere ajutorul unui mediator. Drept pentru care, s-a decis schimbarea legislaţiei.

Când este obligatorie consultarea unui mediator ?
Potrivit Legii 115/2012, intrată în vigoare în octombrie anul trecut, dar care urmează să fie aplicată de la 1 februarie 2013, în anumite speţe, reclamanţii sunt obligaţi ca înainte să depună sesizarea la instanţa de judecată, să se oprească mai întâi la biroul unui mediator.
„Nu există obligaţia rezolvării disputei pe această cale, ci obligaţia informării cu privire la această metodă alternativă de soluţionare a conflictelor. Legislaţia impune această obligaţie în speţele civile, care presupun dispute pe o valoare mai mică de 50.000 de lei, în litigiile de familie (divorţ, partaj, exercitarea drepturilor părinteşti), în toate litigiile civile cu privire la vecinătate (grăniţuire, ieşire din indiviziune), litigiile penale în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă şi se stinge la retragerea plângerii (loviri şi alte violenţe, vătămare corporală din culpă, viol, violare de domiciliu, furt între soţi, furtul la plângerea prealabilă). De asemenea, este cazul litigiilor care ţin de

Medierea si prevenirea hartuirii elevilor in scoli

M P 0

In ultimele trei luni ale anului trecut, trei fetite din partea de Nord-Vest a Irlandei si-au pus capat zilelor. Hartuirea, in special in mediile de socializare online, a fost adusa in discutie in toate cele trei cazuri. Cam in aceeasi perioada, dar din simpla coincidenta, canalul unui program national de televiziune a inceput sa puna accentul pe hartuire si pe efectele acesteia asupra victimelor, familiilor lor, dar si asupra hartuitorilor insisi (de exemplu, emisiunea ”Bullyproof”, RTE 1). Toate acestea au dat nastere unor dezbateri ample despre modalitatile prin care ne putem mentine copiii in siguranta, atat in mediul online, cat si acasa. Pe masura ce hartuirea ia forme din ce in ce mai sofisticate, a devenit general acceptata si ideea ca reactia impotriva hartuirii trebuie sa insemne mai mult decat o mustrarea si o sanctiune aplicata hartuitorului. Mi s-a cerut recent sa tin cateva ore de mediere pentru niste studenti in stiintele educatiei si, asa cum anticipasem, am ajuns sa ne intrebam daca medierea are un rol in combaterea hartuirii. Din fericire, imi facusem temele inainte; studiasem mai multe programe de mediere implementate in scoli, precum si literatura recenta din jurul acestui subiect. Deosebit de interesanta pentru mine era si perspectiva profesorilor aflati in sala, pentru ca acestia se confruntau constant cu problemele de hartuire in scoala.

Cele mai multe programe de mediere implementate in scoli pe care le-am observat propuneau medierea de la egal la egal, in cadrul careia unii elevi mediau disputele ivite intre alti elevi[1]. De obicei, toti elevii din scoala sau toti elevii din an urmeaza o sesiune de instruire in rezolvarea conflictelor, dupa care elevii interesati pot opta pentru o instruire mai aprofundata. Odata instruiti, noii mediatori lucreaza in echipe, cu elevi mai mici decat ei. Data fiind varsta mediatorilor si a colegilor cu care lucreaza, se pot ivi probleme specifice mediului scolar, precum expunerea publica a  abuzului sau a incidentelor, care uneori pot fi atat de grave incat impun prezenta unui adult.

Prin intermediul medierii de la egal la egal, rezolvarea conflictelor devine o oportunitate de invatare, pe masura ce elevii sunt incurajati sa-si rezolve problemele si sa recunoasca faptul ca unele conflicte cer implicarea adultilor.

Mediatorii invata in timpul instruirii si prin exersarea aptitudinilor dobandite, iar elevii care valorifica metodele de mediere invata sa

Avocat Divort Bucuresti

M P 0

Sunteti in pragul unui divort si nu stiti inca ce formula juridica sa folositi pentru divortul dumneavoastra ? Avocat divort sau mediator divort ? Justitei clasica sau mediere ?  Sa…

Tipuri de conflict

M P 0

Cercetători români ca Ana Stoica-Constantin şi Adrian Neculau susţin existenţa a trei tipuri principale de conflict.

Primul este conflictul de sumă zero, denumit aşa pentru că este un conflict bazat pe câştig- pierdere, în care se caută acumularea, mobilizarea şi utilizarea variatelor resurse de putere, astfel încât una din părţi să se poată sprijini în conflict pe o putere mai eficientă şi mai relevantă decât a adversarului.

Cel de-al doilea este conflictul din motive mixte, când amândoi pot câştiga- amândoi pot pierde, sau când unul poate câştiga- iar celălat poate pierde.

Cel de-al treilea este conflictul pur de cooperare, când amândoi pot câştiga, sau amândoi pot pierde.

Conflictul poate avea diferite nuanţe: de neînţelegere, de ciocnire de interese, de ceartă, de discuţie evidentăşi de dezacord.

Helena Cornelius şi Shoshana Faire oferă o altă tipologie de conflicte.

                Criza este un simptom evident al conflictului. Când cineva întrerupe o relaţie sau demisionează, este clar că acolo există un conflict, care probabil nu a fost rezolvat.

Violenţa este un semn indubitabil al crizei, întrucât cearta se înfierbântă, iar oamenii întrec măsura lăsându-se dominaţi de sentimente.

Tensiunea este un alt simptom evident. Propria tensiune distorsionează percepţia asupra celeilalte persoane şi se răsfrânge şi asupra acţiunilor acelei persoane. Atitudinea negativă afectează relaţia, şi tot ea crează opinii fixe. O situaţie tensionată este ca o căpiţă uscată de fân, care abia aşteaptă o scânteie ca să ia foc. De exemplu,

Strategii eronate de abordare ale conflictului

M P 0

1. Evitarea - Te afli în conflict cu cineva şi încerci să evadezi, fie din punct de vedere fizic, prin faptul că pleci din casă, ieşi să baţi covorul, doar pentru a evita rezolvarea conflictului, fie evadezi din punct de vedere psihic (dai radioul mai tare, te faci că ai adormit, te prefaci că citeşti un ziar, dar de fapt nici măcar nu te poţi concentra asupra acestuia de nervos ce eşti).

Faptul că nu discuţi motivele ce au dus la conflict nu face decât să mărească tensiunea conflictului, să îl amplifice. Trebuie să îl rezolvi repede, imediat ce situaţia s-a mai calmat şi se poate discuta de la om la persoană.

2. Non-negocierea – nelăsarea dreptului la replică celuilalt. Unul se ambalează, doar el vorbeşte şi nu îi lasă celuilalt dreptul la replică, nici nu vrea să îl asculte măcar. Americanii numesc acest mod de comportare steamrolling < steamvoller (să treci cu compresorul peste celălalt, să nu-l iei în seamă, să îl turteşti).

3. Redefinirea conflictului – după o ceartă straşnică să spui făcând pe seninul: „Vai dragă, ţi se pare că ne-am certat ? Nu e nici un conflict. Stai liniştită!”(varianta soft) sau „Ar trebui să mergi să consulţi un medic. Ceva nu este în regulă cu tine.”(varianta hard). Prin acest mod de abordare negi existenţa conflictului. Atribui unei dereglări a celuilalt faptul că există un conflict. Aceasta nu face decât să-l scoată din sărite pe celălalt şi mai mult.

4. Recurgerea la forţă – Poate să fie vorba de forţă fizică manifestată prin bătaie, dar şi forţă emoţională, prin exercitarea de