Prezentul material trateaza institutia juridica a tranzactiei judiciare, asa cum a fost legiferata atat in normele dreptului civil cat si ale celui procesual civil. Reglementarea Tranzactiei in dreptul material (art.…
Posts published in aprilie 2014
Cel mult 17.000 de euro costa viata unui roman, daca vorbim despre daunele morale platite prin politele RCA rudelor unei persoane care a murit intr-un accident. Spre comparatie, viata unui italian ajunge…
Nu de puține ori am auzit vorbindu-se despre mediere ca despre o nouă profesie juridică, precum și despre necesitatea studiilor juridice pentru mediator și, de aceea, consider oportun a da…
A început reforma în penal. O reformă istorică cu atâtea şi atâtea provocări, cu un nou cod penal şi un nou cod de procedură penală. Noi instituţii cu efecte uneori dramatice pentru destinul oamenilor sunt aşezate într-o nouă filozofie a pedepsei, a regulilor după care aceasta poate fi aplicată.
N-am înţeles, însă, cum se poate face o reformă şi nu o reformă oarecare, ci una istorică – nu zic cuvinte mari – cu aceiaşi oameni. S-au creat instituţii noi, cum este instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară, dar fără oameni noi.
Mai exact: la coduri noi, tot noi!
Mă întreb: Cum poţi să faci o reformă atât de profundă, atât de radicală, pe care Europa ne-o cere de atâta timp, cu acelaşi personal, o reformă fără oameni, fără bani?
De aceea, prioritatea priorităţilor în reuşita reformei penale nu poate fi alta decât mărirea schemei de personal: judecători – grefieri. Spun judecători pentru că în primul rând încărcătura, mai exact noile instituţii, vizează judecătorul şi nu procurorul.
De ce? Deoarece pentru judecători s-au introdus funcţii noi: pe lângă judecată mai există şi judecător de drepturi şi libertăţi şi judecător de cameră preliminară, însă la procurori a rămas aceeaşi funcţie – urmărirea penală. Mai mult, răspunderea apasă pe umerii judecătorului şi nu pe cei ai procurorului.
Iată două aspecte suport al susţinerii mele că în acest demers al unei reforme la răscruce de drumuri trebuie noi oameni în sistem, în primul rând judecători şi grefieri.
La coduri noi, să se aducă şi oameni noi.
E un reper ca un strigăt din interior, ce poartă cu el ecoul vocii tuturor magistraţilor. Strig să fiu auzit: ne trebuie oameni! Aici e cheia reuşitei reformei la început de drum.
Probabil că mulţi români au obosit să încerce rezolvarea problemelor conflictuale prin intermediul îndelungatelor bătălii juridice. Să lase la îndemâna unui judecător rezolvarea acestor probleme, iar rezultatul să fie unul contrar aşteptărilor lor.
În condiţiile crizei economice, perspectiva achitării unor taxe şi onorarii greu de suportat, când vine vorba despre un proces judiciar, devine îngrijorătoare.
Şi totuşi problemeele trebuie rezolvate.şi pot fi rezolvate într-un mod mai simplu, mai eficient, cu costuri mici şi cu menţinerea controlului asupra deciziilor din viaţa fiecăruia.
Medierea este soluţia pentru persoanele care se află în dispute, să-şi exercite propriile alegeri şi să redobândească controlul asupra vieţii lor în rezolvarea disputelor. Oamenii devin participanţi activi în procesul de mediere, în luarea deciziilor şi au o implicare directă în deciderea destinului lor. Părţile din procesul de mediere au posibilitatea de a-şi exprima emoţiile şi de a căuta şi a identifica interesele şi nevoile proprii, reale, şi pot evita tulburările emoţionale şi stresul pricinuit de prezenţa în faţa unei instanţe. În schimbul unei decizii impuse, medierea prevede un mecanism prin care părţile pot obţine propriile decizii. Se va ajunge la o înţelegere reciproc acceptabilă între părţi, părţile vor respira uşurate de povara conflictului, vor pune capăt emoţiilor negative care le-ar fi afectat pentru viitor, pentru un timp nedeterminat, în timp ce-şi aşteptau decizia luată de o instanşă de judecată.
Datorită caracterului voluntar al medierii, precum şi datorită implicării directe a părţilor în fiecare pas al procedurii, procesul de mediere diferă total de metoda tradiţională de soluţionare a litigiilor.
Mediera contrastează cu formalismul unui litigiu, medierea fiind un proces informal şi care încurajează discuţiile deschise dintre părţi.
Spre deosebire de numărul limitat de opţiuni disponibile într-un litigiu, medierea oferă posibilitatea soluţionării creative a problemelor, pliându-se pe nevoile specifice ale părţilor.
Art. 56 (1) Procedura de mediere se închide, după caz: a) prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului; b) prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;…
Taxa judiciara de timbru pentru introducerea cererilor si actiunilor la instantele judecatoresti a fost majorata substantial in aceasta vara, noile reglementari stabilind preturi de pana la 300 de lei pentru…