Participarea la sedinta de informare obligatorie privind medierea in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala (Art. 60^1, lit. g.) a fost amanata pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala – cu sublinierea ca intreaga problematica a medierii in cauzele penale urmeaza a fi supusa dezbaterii parlamentare. Cu toate acestea este bine sa stim ca, pana la adoptarea altor reglementari, medierea ramane mijlocul alternativ de solutionare a conflictelor si litigiilor inclusiv pentru anumite fapte de natura penala.
În explicarea conceptului de ,,mediere in penal” trebuie sa subliniem ca, in cele mai multe din țările cu o civilizatie/democrație avansată și consolidată și-a făcut loc, în ultimele decenii – ca răspuns al societății civile moderne la sistemul punitiv al justiției penale, bazată pe urmărirea judiciară – conceptul de Justiție Restaurativă. Scopul principal, în lumina acestui nou concept, este acela de a repara mai întâi prejudiciul cauzat victimei și după aceea de a pedepsi infractorul. ,,Justiția restaurativă urmărește echilibrarea preocupărilor victimei și cele ale comunității cu nevoia infractorului de a se reintegra în societate.”[1]
Ea funcţionează cu participarea efectivă a victimelor şi a comunităţilor implicate, prin analizarea faptelor, identificarea cauzelor conduitei delictuale şi definirea sancţiunilor. Scopul final al procesului restaurativ este restabilirea, pe cât posibil, a relaţiilor dintre victime şi agresori, în interiorul comunităţii căreia îi aparţin deopotrivă şi unii şi alţii.
Justiția restaurativă se bazează în principal pe Mediere, iar ,,medierea între victimă și infractor este cea mai utilizată modalitate de soluționare a conflictelor în sistemele de drept europene. In cadrul acestui proces, un tert independent si calificat ajuta partile sa discute cu privire la imprejurarile comiterii faptei si efectele produse si sa ajunga la un acord in cadrul caruia vor conveni asupra modalitatii de reparare a prejudiciului cauzat victimei”[2].
Din perspectiva celor de mai sus, in ceea ce ma priveste, declar ca nu o sa am vreo retinere de a media, inclusiv in cazul unei infractiuni de viol in forma simpla, atat timp cat acest lucru este prevazut de lege iar victima a acceptat (ori a solicitat) aceasta procedura.
Infractiunile pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penalainCodul penal roman sunt urmatoarele:
- Lovirea sau alte violente – art. 180 Cod penal
- Vatamarea corporala – art. 181
- Vatamarea corporala din culpa – art. 184
- Violarea de domiciliu – art. 192 Cod penal
- Amenintarea – art. 193
- Violarea secretului corespondetei – art. 195
- Divulgarea secretului profesional – art. 196
- Violul – in forma simpla – art. 197 alin (1)
- Seductia – art. 199
- Pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila- art. 210
- Abuzul de incredere. art. 213
- Gestiunea Frauduloasa in forma simpla– art. 214 alin (1)
- Distrugerea – in forma simpla. art. 217 alin (1)
- Tulburarea de posesie art. 220
- Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor – art. 246
- Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi –art. 247
- Purtarea abuziva – art. 250
- Abandonul de familie art – 305
- Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului – art. 307
- Tulburarea folosintei locuintei – art. 320
PRECIZARI: In cazul infractiunilor prevazute de art. 246, 247 si 250 alin 1-4 C. pen, medierea este posibila numai in conditiile art. 258 alin (2) – cand faptuitorul nu are calitatea de functionar public. Functionar PUBLIC= care exercita o insarcinare in serviciul unei unitati mentionate la art. 145 C.pen.;
FUNCTIONAR = persoana sau orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice de drept privat -altele decat cele mentionate in art 145 C.pen.
Părtile pot apela la mediere atât în faza de urmărire penală cât si în faza de cercetare judecătorească. Prin retragerea plângerilor sau prin împăcarea părtilor din conflictele penale, inculpatii nu mai sunt în pericol de a avea înregistrate în cazier faptele penale puse in sarcina lor.
In cazul esuarii medierii, procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea copiei după procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere, pe care mediatorul are obligaţia să-l comunice organului judiciar, prin care se constată că părţile nu s-au împăcat, sau, dacă acesta nu se comunică de către mediator, la expirarea termenului de 3 luni.
Legea medierii si cea penala prevede masura asigurarii dreptului fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.
Deasemenea, in cazul minorilor trebuie asigurate, in mod corespunzator, garantiile prevazute de lege pentru desfasurarea procesului penal si in cadrul procedurii de mediere.
Pregatirea medierii în domeniul penal are o mare importanta. Mediatorul trebuie să aibă în vedere asigurarea securităţii părţii vătămate si să ia toate măsurile necesare ca, prin prezentarea la mediere, aceasta să nu fie pusă în pericol.
Partea vătămată este în cele mai multe cazuri frustrata sau chiar traumatizată, prezentand resentimente faţă de faptuitorul agresiunii săvârşite asupra sa. Nici faptuitorii nu se prezinta relaxati la intalnirea cu victimele lor astfel ca mediatorul trebuie să acorde o atenţie sporită unor asemenea proceduri. Pentru evitarea unor noi traume a partii vatamate este recomandat ca, în funcţie de specificul fiecărui caz, să se apeleze la ajutorul unui psiholog, psihoterapeut sau alta persoana calificata.
Pregatirea salii de mediere presupune stabilirea locurilor partilor la distante de ,,siguranta” care sa previna eventuale manifestari violente, cea mai potrivita solutie fiind masa rotunda, care permite existenta unui contact vizual direct cu oricare dintre participantii la mediere. Avocaţii prezenti la mediere sunt asezati în jurul mesei sau în spatele părţilor, cu precizarea/recomandarea expresa că vor avea posibilitatea să vorbească la momentul indicat de catre mediator.
Este recomandat ca mediatorul sa stea mai aproape de uşă, si să aibă posibilitatea să oprească partea care doreste să părăsească sala, încercând să o calmeze şi să o convingă să continue medierea.
O mare atentie trebuie acordata incadrarii juridice a faptei supusa medierii mai ales cand nu avem o incadrare facuta de organele de urmarire penala abilitate. Acest lucru este necesar intrucat in faza premergatoare cercetarilor efectuate de politie sau parchet, partile pot prezenta variante care pot conduce la o gresita incadrare a faptei: viol in forma simpla care de fapt prezinta circumstante agravante; loviri/vatamari corporale care necesita mai multe de 60 zile de ingrijiri medicale – situatii in care medierea nu mai este posibila sub aspectul faptei ci ramane ca o varianta permisa numai pe latura civila.
Cu convingerea ca subiectul poate si trebuie dezvoltat,
Mediator
Ion Constantin
[1] Consiliul Economic si Social al ONU, 2002 – Principiile de baza ale Justitiei Restaurative
[2] Luminita Dragne, Anamaria Tranca, Medierea in materie penala, Editura Pro Universitaria 2011, pag. 14