Press "Enter" to skip to content

Noul Cod Penal: modificari esentiale care schimba regulile in justitie

M P 0

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei se numara printre modificarile aduse in sistemul judiciar odata cu intrarea in vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala.

Acordul de recunoastere a vinovatiei, forma “scurta” a procesului penal

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala apare si o noua conceptie privind fazele urmaririi penale. La aceste faze se adauga, astfel, posibilitatea mai larga de aplicare a principiului oportunitatii, consacrat la articolul 7 alineatul 2, aparand renuntarea la urmarirea penala si acordul de recunoastere a vinovatiei.

Conform articolului 318 alineatului 1 din Cpp, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia.

Potrivit reglementarii, renuntarea la urmarirea penala poate avea loc numai dupa punerea in miscare a actiunii penale si inainte de sesizarea camerei preliminare.

De asemenea, tot procurorul poate incheia un acord de recunoastere a vinvatiei, privitor la infractiunile pentru care legea prevede o pedeapsa cu amenda sau de maximum sapte ani. Acordul de recunoastere este o forma abreviata a procesului penal, bazata pe o pledoarie de vinovatie a inculpatului.

Astfel, imediat dupa punerea in miscare a actiunii penale, procurorul si inculpatul pot incheia un acord, dupa ce acesta din urma isi recunoaste vinovatia. Acordul are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea incadrarii juridice, fiind stabilit si modul si cuantumul pedepsei, precum si forma in care aceasta urmeaza a fi executata.

Limitele, dar si efectele, incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior. Imediat dupa incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, procurorul va sesiza instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond si ii trimite acesteia acordul, alaturi de dosarul de urmarire penala. Cea care decide, in final, ce se intampla cu acordul de recunoastere a vinivatiei, este instanta, printr-o decizie, in urma unei proceduri necontradictorii. Solutia este data dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.

Minorii scapa de pedepse

O alta modificare a Codului penal se refera la faptul ca nu mai sunt prevazute pedepse pentru minori. Ei vor fi sanctionati exclusiv pe baza masurilor educative, care pot fi atat privative, cat si neprivative de libertate. In prima categorie se incadreaza internarea intr-un centru educativ sau unul de detentie. Celelalte masuri se refera la stagiul de formare civica, supravegherea sau consemnarea la sfarsit de saptamana.

In forma actuala a codului, “pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. In urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani”, conform articolului 109, Cod penal.

Viata privata, mai protejata

Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau inregistrarea convorbirilor unor persoane in domiciliul lor va fi infractiune. Acelasi lucru se aplica si in cazul difuzarii imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, in continuare, considerata o infractiune, iar acum se incrimineaza si violarea sediului unei persoane juridice.

Impiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia lui, se constituie in infractiunea de obstructionare a justitiei si este o noutate pe care o aduce Codul penal, de la 1 februarie. Acest lucru se va pedepsi cu inchisoarea de la trei luni la un an.

In acelasi context, intimidarea, amenintarea sau constrangerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaratie data la organele judiciare, va reprezenta infractiunea de influentarea declaratiilor. Pedepsele in cazul acesta variaza intre unul si cinci ani.

Mai mult decat atat, avocatul care face intelegere cu partea adversa pentru fraudarea intereselor clientului sau va fi pedepsit. Acest fapt imbraca forma infractiunii de asistenta si reprezentare neloiala.

Totodata, se sanctioneaza folosirea abuziva a functiei in scop sexual, in cazul unui functionar public care solicita favoruri de natura sexuala la intocmirea unui act.

In plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infractiunea de hartuire sexuala doar in cazul in care aceasta este infaptuita de sefi, ci si atunci cand ea este facuta de colegi.

Sursa:http://www.wall-street.ro/slideshow/Legal-Business/160939/cele-mai-interesante-modificari-aduse-de-noile-coduri-penale/6/viata-privata-mai-protejata.html#anchor-of-navigator

(Visited 66 times, 1 visits today)

Comments are closed.