Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie in anumite categorii de litigii. Aceasta etapa presupune contactul partilor cu un mediator inainte de a incepe un proces judiciar sau cand acesta este pe rolul unei instante. Mediatorul este contactat de una din parti sau de ambele pentru a stabili o zi pentru realizarea sedintei de informare privind medierea. Pentru ca sedinta de informare sa se poata parcurge, in sensul si in scopul Legii Medierii, partile trebuie sa parcurga sedinta de informare impreuna (ca regula), in caz contrar existand si posibilitatea informarii in sedinte separate (ca exceptie). Certificatul de Informare se emite doar cand ambele parti au parcurs sedinta de informare privind medierea. In toate celelalte cazuri se emite un proces-verbal care atesta ca s-a incercat parcurgerea informarii insa din cauze imputabile unei parti, aceasta nu s-a putut parcurge.
Obligatia partilor de a parcurge aceasta procedura este stabilita in Legea Medierii. Art. 2 alin. 1 din aceasta lege dispune ca “daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii”. In toata legislatia privind medierea se face vorbire de posibilitatea partilor de a parcurge aceasta procedura. Partile insele pot dispune de drepturile lor, in conditiile si in masura considerata de ele a fi cea mai buna. Partile sunt cele care apeleaza la mediator, partile sunt cele obligate sa parcurga sedinta de informare, partile sunt cele care decid daca aleg si parcurg medierea, partile sunt cele care se pot decide oricand pe parcursul medierii sa renunte la aceasta procedura, tot ele fiind cele care ajungand la o solutie decid daca se angajeaza la respectarea si contractarea ei prin semnarea Acordului de Mediere.
Legea Medierii dispune la art. 52 alin. 1 ca partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord, iar la alin. 2 – in cursul medierii, partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, in conditiile legii. Asadar reprezentarea partilor este permisa in mediere. Posibilitatea de reprezentare a partilor de catre avocat sau alte persoane in procesul de mediere conduce la ideea ca si in parcurgerea sedintei de informare privind medierea este posibila aceasta reprezentare, prin mandat notarial special.
In fapt, aceasta sedinta de informare este etapa preliminara oricarui proces de mediere, este etapa de pregatire a partilor pentru mediere (partile decid daca vor parcurge procesul de mediere). Este, de asemenea, etapa de pregatire a mediatorului pentru medierea respectivului conflict. Fiecare conflict/litigiu este deosebit prin prisma obiectului sau, prin prisma implicarii partilor, prin prisma gradului de disponibilitate al partilor spre solutionarea prin dialog.
Asistarea partilor in mediere de catre avocat sau jurist este intotdeauna un avantaj al fiecarei parti dar si al mediatorului. Profesionalismul avocatului va da siguranta partii pe care o asista, acesta o poate ajuta in procesul de negociere, adaugand un plus procesului de mediere prin cunoasterea tacticilor si strategiilor de negociere.
Reprezentarea prin avocat, jurist sau alte persoane este uneori de la sine inteleasa. Avem in vedere persoana juridica ca parte a unui litigiu, care va fi intotdeauna, in orice procedura de mediere, arbitrala sau judiciara, reprezentata de administratorul legal sau de orice alta persoana fizica insarcinata de acesta sau de forurile de conducere cu reprezentarea in proces. Reprezentarea si/sau asistarea unei parti in mediere (deci si in sedinta de informare privind medierea) de catre alte persoane este de asemenea imperios necesara intr- un proces de mediere in care o parte este minor, si doreste sa dispuna de anumite bunuri in conditiile legii. In aceste cazuri va fi asistat/reprezentat dupa caz de avocat/tutore/autoritatea tutelara.
Prezenta partilor in mediere este o necesitate de ordin practic, iar aceasta necesitate deriva din insasi esenta procesului de mediere. Avem in vedere partile ca persoane umane individuale, chiar si atunci cand o parte, inteleasa in sens juridic, este formata din mai multe persoane. Prezenta personala a partilor in mediere este capitala reusitei procesului de mediere. Observam ca si in Noul Cod de Procedura Civila, in timpul procesului judiciar, judecatorul poate dispune infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.
De ce prezenta partilor in mediere este intotdeauna preferabila reprezentarii, iar in instanta si judecatorul poate cere infatisarea acestora desi sunt reprezentate?
Procesul de mediere este un proces care exploreaza interesele si nevoile partilor implicate intr-un conflict. Medierea este o procedura fondata pe interese si nevoi, spre deosebire de procesul judiciar care este bazat pe drepturi si obligatii juridice stabilite si incadrate in norme juridice.
Pentru a ajunge sa cunoastem interesele si nevoile persoanelor dintr-un conflict este nevoie de a explora acel conflict cu acele persoane direct implicate. Interesele opuse care au dat nastere conflictului se vor devoala si analiza in mediere pentru a se vedea punctele de influenta comune dintre interesele persoanelor care au interactionat. Orice conflict ia nastere din contactul unor interese opuse, dar care se influenteaza reciproc. Persoanele umane interactioneaza in baza unor interese, preocupari, nevoi, dorinte proprii, de cele mai multe ori nestiute de cei cu care interactioneaza. Preocuparile personale, anxietatile, gandurile, necesitatile, nemultumirile, perceptiile personale vizavi de anumite aspecte ale conflictului, constituie factorii subiectivi ai unui conflict. Sunt cauzele interne care au declansat conflictul. Sunt cauzele de esenta ale conflictului. Materializarea conflictului este datorata acestor cauze interne care odata ce au aparut si au determinat in mod direct sau indirect conflictul planeaza asupra relatiei dintre parti, asupra conflictului, chiar si dupa o hotarare judecatoreasca care multumeste mai mult, mai putin ori deloc partile unui litigiu.
In mediere, analiza acestor cauze interne reprezinta una din cheile procesului. Aceste cauze denota nevoile si dorintele reale ale partilor, interesele lor directe in ceea ce priveste conflictul privit dincolo de materialitatea lui. Analiza cauzelor si descoperirea intereselor si nevoilor reale ale partilor este un proces neglijat in orice procedura judiciara sau arbitrala, unde aceste cauze si nevoi nu prezinta aproape nici un interes. Medierea intervine punandu-le in evidenta, sondandu-le, si facand partile sa le realizeze, sa le constientizeze, sa si le traduca reciproc. Desi uneori „stim ca stim”, in fapt nu ne putem traduce si ordona (prioritiza) anumite dorinte ori nevoi. Procesul de mediere traduce, ordoneaza si prioritizeaza acesti factori subiectivi declansatori ai conflictului. Dupa aceasta etapa medierea isi urmeaza cursul ei in cautarea sferelor de solutii, discutarea lor, si ajungerea la un acord reciproc multumitor si satisfacator, conditie a viabilitatii si validitatii acordului de mediere.
Observam ca in mediere partile discuta aspecte legate de conflict atat din punct de vedere al urmarilor si efectelor acestuia, dar si din punctul de vedere al cauzelor subiective care l-au determinat.
Din acest motiv si judecatorul, conform NCPC, in anumite cazuri, cand considera de cuviinta, va cere infatisarea personala a partilor, pentru a afla cauzele, necesitatile si interesele directe al partilor respective cu privire la acel litigiu. Va dori sa vada o abordare personala a litigiului.
Reprezentarea de catre un avocat sau o alta persoana, in mediere, ingreuneaza acest proces, deoarece nimeni nu cunoaste latura subiectiva a unui conflict decat partea direct implicata in acel conflict. Reprezentantul va sti in toate cazurile latura obiectiva a conflictului, urmarile, efectele acestuia, si va putea discuta doar prin prisma acestora. Va avea un mandat de negociere cu limite minime si maxime, un mandat care ii da dreptul de a ajunge la anumite solutii, preconcepute sau predeterminate de partea pe care o reprezinta, insa de cele mai multe ori in mediere, solutiile care formeaza acordul final sunt nestiute la inceputul procesului de mediere. Medierea presupune cautarea si sondarea solutiilor, fiind benefice intr-o anume masura si cele existente, dar de cele mai multe ori, acestea din urma sunt punctul de plecare spre solutii noi, mai bune, cat mai integrative, pentru a evita pe cat posibil un compromis. O solutie castigatoare pentru ambele parti este o solutie multumitoare, o solutie care satisface intr-o masura cat mai mare, interesele, nevoile si necesitatile tuturor partilor unui conflict/litigiu.
Daca in procesul judiciar accentul procedurii cade pe drepturi si obligatii juridice si partile pot fi reprezentate cu succes de juristi (doar in cazuri exceptionale apelandu-se la infatisarea personala a partilor), in procesul de mediere prezenta partilor este preferabila si capitala pentru a se putea parcurge pasii spre un acord. Latura subiectiv-psihologica a unui conflict/litigiu in procesul civil este neglijata de cele mai multe ori, acest proces ocupandu-se preponderent de latura obiectiv-juridica a conflictului/litigiului. Medierea aduce aceasta noutate in managementul conflictelor si propune un dialog deschis, confidential a partilor cu mediatorul si intre ele. Un proces de mediere reusit presupune prezenta persoanelor si analizarea de catre mediator impreuna cu acestea a conflictului lor, a implicatiilor subiective care l-au determinat si ii determina inca existenta, discutarea si explorarea solutiilor benefice fiecarei parti in parte.
Intrucat sedinta de informare privind medierea este etapa prealabila obligatorie oricarui proces de mediere, consideram ca partile vor trebui in mod personal sa parcurga acesta sedinta de informare, pentru ca ele sa poata cunoaste efectiv avantajele medierii. Aceasta cu atat mai mult cu cat rolul acestei sedinte este familiarizarea justitiabililor cu procesul de mediere, cu beneficiile reale ale medierii in conflictele lor. Beneficiile reale ale medierii trebuie cunoscute de cei pentru care aceasta procedura exista, pentru justitiabilul de rand; cel caruia ii este destinat avantajul trebuie sa il cunoasca nemijlocit. Persoanele dintr-un conflict trebuie sa-si inradacineze increderea in mediator, dar mai ales in procesul de mediere. Sedinta de informare presupune prezenta partilor pentru ca acestea intrand in atmosfera de mediere, in biroul mediatorului, vor face ele insele diferenta dintre o sala de judecata si un birou de mediere, dintre o procedura publica si una privata, dintre o procedura flexibila si una rigida cu termene, expertize, proceduri stricte etc.
Sedinta de informare privind medierea este oferita gratuit partilor pentru ca acestea sa poata observa, neconstranse de vreun fapt, avantajele reale ale medierii, si pentru a decide in cunostiinta de cauza daca aleg medierea, evitand procesul judiciar. Partile in sedinta de informare privind medierea discuta cu mediatorul, sedinta de informare fiind un dialog deschis intre parti si mediator cu privire la conflictul lor in ceea ce priveste avantajele folosirii si parcurgerii medierii. Partile sunt cele care decid parcurgerea medierii ori deschiderea/continuarea procesului judiciar, oricare din acest optiuni fiind aleasa in cunostiinta de cauza.
Dorin ILIE
Mediator http://www.juridice.ro/244344/personal-sau-reprezentat-in-sedinta-de-informare-privind-medierea.html
Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .
Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013
