Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “acord de mediere”

Cat durează vacanța judecătorească

M P 0

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care putem incercasolutionarea litigiilor prin mediere.

Probabil ca sugestia cu privire la mediere pare curioasa astazi, cand despre mediere nu se cunoaste foarte mult sau ceea ce se cunoaste este foarte putin si nesigur, dar, este bine de stiut, de exemplu, ca, in S.U.A., aproximativ 90% din cauzele civile sunt solutionate prin mediere si ca multe alte state europene tind spre aceasta performanta. De asemenea, este important de stiut ca medierea functioneaza in baza Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In ce cauze se aplica medierea?

Incepand cu litigiile cu privire la continuarea casatoriei, litigiile intre profesionisti sau litigiile de natura penala, medierea se poate aplica in orice situatie in care sunt doua parti in disputa sau in care exista o victima si un agresor.

Cum functioneaza medierea?

Succesul medierii se bazeaza atat pe experienta mediatorului, cat si pe disponibilitatea partilor de a genera optiuni pentru situatia in discutie. Mediatorul este un facilitator, un profesionist instruit pentru a ajuta prin tehnici psiho-juridice sa deblocheze dialogul dintre parti, iar astfel sa le conduca la formula prin care sa gaseasca varianta reciproc avantajoasa de solutionare a conflictului. In cele mai multe situatii, odata gasita formula win-win in biroul mediatorului, se incheie un document numit Acord de Mediere fara sa mai fie nevoie de un proces in instanta. Chiar si in situatiile in care acordul de mediere este incheiat cu scopul de ajunge in fata unui judecator, solutia consemnata in acord devine o hotarare de expedient care va pune capat procesului sau, acolo unde este cazul, anchetei penale, tinandu-se cont de vointa partilor consemnata in document.

Care este primul pas?

Mediere penala la standarde europene

M P 0

Medierea penala in Romania este posibila in baza articolelor 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006, articole care compun Sectiunea a II-a, Cap. 6 din Lege, sectiune intitulata ”Dispozitii speciale privind medierea in cauzele penale”. De asemenea, art. 16, art. 81 si art. 83 din Noul Cod de procedura penala stipuleaza dreptul la un mediator pentru inculpat si persoana vatamata, precum si efectele procesual penale ale unui acord de mediere penala. DIRECTIVA 2012/29/UE a Parlamentului European si a Consiliului reglementeaza cadrul medierii penale ca procedura de justitie reparatorie, stipuland cateva linii directoare pentru practicienii medierii penale, dar si pentru state in ceea ce priveste incurajarea medierii penale si promovarea politicilor pentru implementarea justitiei reparatorii, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Penal si Noului Cod de Procedura Penala, medierea penala capata o nota distincta si efectiva, atat prin largirea perspectivei medierii penale – aceasta putand fi posibila oriunde exista un prejudiciu cauzat unei persoane fizice sau juridice -, cat si prin stipularea in mod expres a efectelor unui acord de mediere in aceste cazuri. 

Privitor la confuzia impacarii cu medierea penala ca institutii procesual penale, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat prin Decizia nr. 9/2015 ca medierea penala este o institutie procesual penala diferita de institutia impacarii, avand conditii de desfasurare si proceduri distincte, asemanandu-se doar ca efect procesual in unele cauze penale.

Ce urmareste medierea penala este, cu prioritate, repararea prejudiciului ori raului produs de o infractiune, in cele mai bune conditii. Prejudiciul ori raul produs de o infractiune este suferit de persoana vatamata. Daca pe legislatiile penale anterioare persoana vatamata nu avea un cuvant greu de spus, fiind doar cea care sesiza fapta penala organelor judiciare, deseori fiind tinuta in umbra procesului penal si nerecuperandu-si prejudiciile cauzate de faptele penale, in noua legislatie, persoana vatamata este in centrul procedurilor penale, prin instrumentul medierii pus la dispozitia ei si a faptuitorului.

Persoana vatamata este repusa in drepturile ei procesuale prin medierea penala. Ne referim la drepturile ei procesuale raportate la recuperarea prejudiciului cauzat de fapta, singurul interes major al victimei. Desi unele persoane vatamate doresc sa fie active si in procedurile penale pentru tragerea la raspundere penala a faptuitorului – ca interes principal -, in practica, marea majoritate a persoanelor vatamate au ca interes principal recuperarea prejudiciilor cauzate de faptele penale. Cu alte cuvinte, nu ma pot gandi ca inculpatul x va lua 7 ani de puscarie atata vreme cat eu – persoana vatamata – am de recuperat 30.000 de euro de la el, bani cu care am fost inselat. Vreau cu precadere banii inapoi. Orice persoana vatamata gandeste asa, indiferent de situatia procesuala ori materiala a inculpatului. Daca merge la inchisoare, se prea poate sa nu aiba nimic pe numele lui si eu raman cu prejudiciul nerecuperat, cu o sentinta definitiva si executorie, platesc onorarii avocatiale, expertize, cheltuieli legate de executarea silita si nu am ce executa (de cele mai multe ori, condamnatii nu au bunuri executabile care sa indestuleze prejudiciul). Asadar, costul cu durata procesului, costul cu bani pentru avocati ori expertize, costul cu executarea si toate costurile emotionale aferente aduc victima in stadiul de neputinta. Spre deosebire de procesul penal, costurile financiare ale medierii penale pentru persoana vatamata sunt minimale, deoarece plata medierii se face cu precadere de catre inculpat.

Medierea penala focuseaza in principal aici, in recuperarea prejudiciilor cauzate de infractiuni, in cele mai bune conditii si cu cele mai mici costuri.

Consfințirea înțelegerii părților din acordul de mediere de către instanța de judecată, în lipsa consimțământului tuturor părților

M P 0

Acordul de mediere este înscrisul sub semnătură privată încheiat de părți în fața mediatorului, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, prin care se soluționează pe calea amiabilă a medierii un litigiu între părți, nededus spre soluționare instanței de judecată (deși medierea poate avea loc și în cazul unui litigiu aflat pe rolul instanței, conform art. 61 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator) și având ca obiect, potrivit art. 601, coroborat cu art. 64 alin. (1) și 67 alin. (1), (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, conflicte în materie civilă sau penală, cuprinzând următoarele domenii:
- protecţia consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

– continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii;

- posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

- răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

– litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive

M P 0

Voi descrie in cele ce urmeaza, pe scurt, conditiile impacarii si conditiile acordului de mediere, pentru a putea observa diferenta celor doua institutii atat privitor la conditiile de validitate in procesul penal, cat si la incidenta in etapele procesual penale. Acest articol survine ca urmare a unor probleme intampinate in practica cu acordurile de mediere depuse de biroul nostru la dosarele penale – in baza obligatiei din art. 70 din Legea Medierii, acorduri de mediere ce au fost confundate cu impacarea chiar de catre judecatori. Confuzia dintre impacare si acordul de mediere este inca existenta printre mediatori, avocati, juristi si magistrati. In cele ce urmeaza, prin sumara analiza pe care o voi face, voi evidentia diferentele dintre cele doua institutii, ce au un rol foarte mare in derularea procesului penal.

Conform art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (Legii medierii n.n.). Asadar, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in art. 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67-70 coroborate cu art. 56 din Legea Medierii nr. 192/2006.

Asa cum art. 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr. 192/2006.

A. Impacarea Penala

Impacarea este o institutie penala binecunoscuta practicienilor dreptului, fiind aplicata si in vechile reglementari penale.
Conditiile impacarii in noua legislatie penala sunt:
1. aceasta poate interveni in cazul infractiunilor urmarite din oficiu, daca legea o prevede expres;
2. inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila;
3. impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata, absoluta, expresa si directa intre suspect si persoana vatamata. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 27/2006 stipuleaza ca „incetarea procesului penal in cazul infractiunilor pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala poate fi dispusa de instanta numai atunci cand aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului si al persoanei vatamate de a se impaca total, neconditionat si definitiv, exprimat in sedinta de judecata de aceste parti, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin inscrisuri autentice.”;
4. are efecte daca este facuta pana la citirea actului de sesizare a instantei;
5. la persoanele fara capacitate de exercitiu, impacarea se face exclusiv de reprezentantii lor legali, iar la persoanele cu capacitate de exercitiu restransa, doar cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege;

Impacarea la mediator

M P 0

Incep articolul putin mai diferit, cu un temei scripturistic privind impacarea : „Şi când mergi cu pârâşul tău la judecător, dă-ţi silinţa ca pe drum să te scuturi de el, ca nu cumva să te târască la judecător şi judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi temnicerul să te-arunce’n temniţă. Îţi spun Eu ţie: Nu vei ieşi de-acolo până ce nu vei plăti şi cel din urmă ban“(Ev. LUCA XII: 48-59, Sfânta Scriptură: Versiunea Bartolomeu Anania).

Pe drum ar insemna, din punctul nostru de vedere, pe parcursul procedurilor pre-judiciare, pana a ajunge la judecator ar fi indicat sa faci tot posibilul sa te impaci. Impacarea ar surveni astfel in urma unor discutii cu cel care te invinovateste de ceva. Dialogul cu acesta este intotdeauna o cale de a te disculpa, o cale de a ii arata conditiile in care a survenit conflictul, problema dintre voi, elementele conflictogene de facto.

Medierea ofera cadrul acestor discutii, mediatorul fiind factorul concretizator al dialogului tau cu partea care te invinovateste, in vederea aplanarii conflictului si gasirii unei solutii care sa finalizeze disputa.

Impacarea nu trebuie privita neaparat ca un gest de imbratisare a partilor. Impacarea inseamna o etapa a conflictului in care partile implicate gasesc o solutie care le multumeste si le satisface interesele. Im-pacarea in mediere, sau prin mediere, nu trebuie privita ca un concept din zona iubirii. Ma impac cu sotia, ma impac cu prietena, ne re-iubim. Nicidecum. Impacarea in mediere si prin mediere este strict cu referire la disputa si solutia disputei, si priveste exclusiv satisfacerea unor interese, nevoi ori dorinte. Este o impacare in sens uman. Doi oameni se impaca dupa ce se cearta.In mediere este vorba de o cearta, un conflict, o disputa, o neintelegere care are in raport doua persoane:vecini, doua firme, angajat-angajator, victima – faptuitor, frati – la succesiuni, parinti – la custodia copilului, etc. Aceste certuri/conflicte/dispute  sunt apte de impacare. Pot fi solutionare printr-o impacare. Persoanele implicate au, juridic vorbind, dreptul de a se impaca, optiunea de a incerca sa se impace, de a isi gasi ele insele o solutie la conflictul lor.

Conceptul de impacare are mai multe nunate. In Dictionarul explicativ, notiunea se distinge cu urmatoarele nuante:

Provocari judiciare în domeniul medierii penale

M P 0

Medierea penala este reglementata de art 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006. Medierea unei infractiuni se poate face cand respectiva infractiune are si forma unui conflict intre doua sau mai multe persoane. Altfel spus, cand in compunerea infractiunii avem minim un faptuitor si minim o persoana vatamata, respectiva infractiune devine mediabila tocmai in baza raportului conflictual intre faptuitor si persoana vatamata. Conflictul (generat de fapta) dintre acestia este mediabil, indiferent de incadrarea juridica, medierea si acordul de mediere avand diverse efecte procesual-penale[1] in functie de infractiunea care va fi stabilita de procuror ori judecator.

Conditiile de validitate si valabilitate ale acordului de mediere sunt stabilite in mod generalist de Legea medierii. Acordul de mediere penala sau civila poate fi afectat de termene si conditii si contine toate clauzele convenite de parti in urma discutiilor din mediere. Intelegerea partilor ca urmare a medierii trebuie sa nu contina prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice. Acestea sunt conditiile stabilite de art. 58 din Legea mai sus amintita, conditii suficiente ca acordul de mediere penala sa fie valid si valabil din punct de vedere procesual penal.

In urma medierilor penale desfasurate in biroul nostru de mediere, odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, am intampinat in practica urmatoarele probleme judiciare, ivite in urma depunerii acordurilor de mediere si proceselor verbale de inchidere a medierii la dosarul parchetelor ori instantelor, dar si pe parcursul procedurilor de mediere penala:

1. Cererea din partea procurorului sau judecatorului a unei declaratii notariale de impacare atasata acordului de mediere, pentru ca acesta sa fie valid si luat in considerare. Din punctul meu de vedere, art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza in mod clar ca acordul de mediere incheiat in conditiile legii medierii duce la incetarea procesului penal, fiind institutie juridica distincta de impacare ori de retragerea plangerii penale. Acordul de mediere penala semnat de parti si de mediator (care il si stampileaza) este valid si valabil fara autentificare notariala si fara nici o alta declaratie a partilor, atat timp cat din continutul lui reiese clar ca partile s-au inteles intr-un anume fel, s-a stipulat ca nu mai au nici o pretentie una de la alta si si-au solutionat in totalitate conflictul dintre ele. Acordul de mediere este un contract civil exclusiv al partilor, avand forta juridica a unui inscris sub semnatura privata, semnatura si stampila mediatorului nedandu-i vreo forma oficiala ori putere publica, mediatorul nefiind investit cu atributii oficiale. Daca vreun judecator sau procuror au dubii/suspiciuni ca acordul de mediere nu este al partilor pot introduce actiune in fals si apoi se va putea dovedi daca suspiciunea lor a fost intemeiata sau nu. Pana la proba contrarie, acordul de mediere penala este un document valid si valabil si procurorul si judecatorul sunt obligati de art. 16 NCPP sa ii dea efectul pe care legea il cere. Asadar, cerinta unei declaratii notariale de impacare este o eroare din punctul nostru de vedere, acordul de mediere neavand de a face cu institutia impacarii (si conditiile ei) asa cum e stipulata in NCPP.

Vatamare corporala grava din accident rutier-impacarea partilor

M P 0

Împăcarea părților la mediator (autor-victimă) în caz de vătămare corporală gravă din accident auto, înlătură răspunderea penală a autorului producerii accidentului iar acesta nu mai este sancționat penal.

Împăcarea părților la mediator se poate face până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată.

În situația în care împăcarea părților la mediator intervine în faza de cercetare penală, parchetul (procurorul) este obligat să dispună, prin rezoluție, neînceperea urmăririi penale.

În situația în care împăcarea părților la mediator intervine în faza de urmărire penală, procurorul este obligat să dispună încetarea urmăririi penale.

În situația în care împăcarea părților la mediator intervine în faza de judecată, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată, instanța de judecată este obligată să dispună achitarea inculpatului (autorului accidentului).

Indiferent de data producerii accidentului, dacă nu a rămas definitivă hotărârea penală, împăcarea părților la mediator înlătură răspunderea penală. Aceasta datorită faptului că legea penală retroactivează, aplicându-se legea penală cea mai favorabilă,  în toate dosarele penale și în toate procesele penale aflate pe rol.

Cea mai eficienta forma legala de impacare a partilor este impacarea partilor la mediator.

Și mai interesant:

Când suntem scutiţi de plata taxei de timbru ?

M P 0

Iată un amănunt deloc de neglijat: taxa de timbru! Vestea bună este că, cererea adresată instanţei, privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din Acordul de Mediere, este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în anumite cazuri.

Raportat la noile dispoziţii ale Codului Civil şi la dispoziţiile din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de Mediator, modificată şi completată prin Legea nr.115 din data de 04 iulie 2012, “dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

Dacă părţile ajung să soluţioneze litigiul prin procedura medierii şi să încheie un Acord Mediat, atunci se pot adresa, fie notarului public, fie instanţei judecătoreşti pentru a cere consfinţirea înţelegerii lor, fie printr-un act autentic, fie printr-o hotărâre judecătorească.

Judecătoria competentă să consfinţească Acordul de Mediere este cea din circumscripţia în care îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, oricare dintre părţi, sau judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat Acordul de Mediere.

Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în cameră de consiliu şi constituie titlu executoriu.

Potrivit practicii deja înregistrate de instanţele judecătoreşti, dacă părţile ajung la un Acord de mediere înainte de a se adresa instanţei de judecată, instanţa nu va mai solicita plata taxei de timbru, dar numai în anumite cazuri.

Astfel, sunt scutite de plata taxei de timbru, înţelegerile părţilor rezultate din Acordul de Mediere :

DIVORTUL CU COPII MINORI – Planul parental si efectele pozitive extraordinare pentru copil

M P 0

Medierea conflictelor familiale privitoare la divort (si aspectele conexe) are un specific aparte. Daca in alte categorii de conflicte partile sunt cele afectate in mod direct, in conflictele familiale si copilul este afectat atat in mod direct, pe termen scurt, cat si in mod indirect pe termen mediu si lung. Medierea conflictelor familiale isi propune diminuarea efectelor negative ale divortului in ceea ce priveste copilul si relatiile acestuia cu ambii parinti. Un Acord de Mediere in aceste cazuri este o solutie multumitoare pentru parti, dar mai ales foarte avantajoasa pentru dezvoltarea si cresterea normala a copilului. Intelegerea parintilor, privind divortul si aspectele conexe, in principal planul parental privitor la cresterea si educarea comuna a copilului, convenita in cadrul unui proces de mediere este un factor subiectiv extraordinar de benefic pentru viitorul copilului sau copiilor lor. Suferinta copilului nu poate fi echivalata valoric, iar dezvoltarea si aspiratiile lui trebuie sa primeze in fata parintilor, care deseori, uita de acel suflet complet nevinovat in acea situatie . In Medierea acestor conflicte, mediatorul conduce partile spre deschiderea viitorului copilului, spre o relationare reciproca a parintilor pentru dezvoltarea si sustinerea acestuia.Pasii spre o comunicare eficienta, o colaborare si o cooperare vizavi de interesele si viitorul copilului sunt strict urmati in procesul de mediere.

Mai jos redam o analiza a situatiei conflictuale familiale ce priveste divortul, facuta de Psihologul Iulia Florea:

Cercetarile arata ca in anii ce urmeaza unui divort, copii cel mai putin adaptati sunt aceia ai caror parinti ii implica in conflicte care par fara sfarsit. Copiii sufera cand parintii ii expun la conflicte casnice, cand se critica reciproc in fata copiilor si cand se cearta prin copii. Cand furia parintilor se concretizeaza astfel, copiii vor dezvolta probleme ce vor persista pe viitor, precum obtinerea de note slabe la scoala, certuri frecvente cu prietenii, sfidare si neascultare. Este foarte distructiv faptul ca un parinte spune: “Mama ta este nebuna. Nu trebuie sa faci ce-ti spune.” sau “Nu-i da atentie tatalui tau; el te vede doar la sfarsitul saptamanii. Eu sunt cea care te creste cu adevarat.” Deoarece copiii sunt expusi atat de des la manifestari ale ostilitatii parentale si deoarece aceste conflicte continue sunt atat de problematice pentru copii, trebuie sa le examinam cu mai multa atentie.

Fara indoiala, cea mai mare si, de altfel, unica problema pentru copiii care au fost personaje intr-un divort este expunerea la continue conflicte parentale. De obicei, parintii devin inversunati in procesul divortului si frecvent se acuza reciproc pentru tot ce nu a mers bine. Parinti inversunati, care privesc furia lor ca fiind justificata pentru ca celalalt i-a respins, tradat sau abandonat, de multe ori nu pot constientiza propria lor contributie la problemele din casnicie. Barbatii si femeile care sunt in stare sa treaca peste experienta unui divort si sa mearga mai departe implinindu-si sperantele legate de o viata mai buna, trebuie sa fie capabili sa depaseasca postura de victima si sa inceteze sa paseze responsabilitatea exclusiva pe fostul sot pentru destramarea casniciei. In caz contrar, aceaste sentimente de furie si de invinovatire a celuilalt vor alimenta acest cronic conflict parental, atat de problematic pentru copii. Parintii trebuie sa realizeze cat de mult sufera copiii cand sunt implicati in aceste conflicte si sa ia masuri in ceea ce priveste controlul acestei furii, sa-si fereasca copiii de aceste conflicte si sa lucreze cooperativ pentru binele copilului.

PROTEJANDU-I PE COPII DE OSTILITATILE PARENTALE

CONFLICTUL PARENTAL CRONIC FACE RAU COPIILOR

Din cand in cand, toti parintii au