Posts tagged as “Acordul de mediere”

Practica instanţelor: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi medierea

Published august 3, 2015 by M P

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei

Aşa cum se arăta în speţa prezentată de Legestart, potrivit art. 478 şi următoarele din Codul de procedură penală, acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.

În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.

Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.

Acordul de mediere

După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul sesizează instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul de recunoaştere a vinovăţiei, însoţit de dosarul de urmărire penală.

În situaţia în care se încheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpaţi, iar pentru celelalte fapte sau inculpaţi se dispune trimiterea în judecată, sesizarea instanţei se face separat. Procurorul înaintează instanţei numai actele de urmărire penală care se referă la faptele şi persoanele care au făcut obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Potrivit art. 483 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul în care sunt incidente dispoziţiile art. 23 alin. (1), procurorul înaintează instanţei acordul de recunoaştere a vinovăţiei însoţit de tranzacţie sau de acordul de mediere.

ACORDUL DE RECUNOASTERE A VINOVATIEI SI MEDIEREA

Published iulie 27, 2015 by M P

În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.

Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani.

Acordul de mediere

Textul la care se face trimitere prevede că, în cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Ce Contine Acordul de Mediere

Published august 19, 2013 by M P

Procesul de mediere se poate finaliza printr-una din următoarele modalităţi:
1. ajungerea la un acord (total sau parţial);
2. prin denunţarea medierii de către una din părţi sau de ambele;
3. prin constatarea eşuării făcută de către mediator.

Medierea are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele, o soluţie WIN-WIN. Soluţia găsită şi agreată în urma unui proces de mediere, după discuţiile comune sau private ale mediatorului cu părţile şi avocaţii lor (dacă aceştia participă la procesul de mediere), exprimă în fapt voinţa reală a acestora de a soluţiona acel conflict pe cale amiabila, printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce stabilite în mod concret şi fără echivoc.

Acordul de mediere este o înţelegere totală, când părţile sub asistenţă şi cu ajutorul mediatorului au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru unele probleme.

Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate prin acest contract. În acordul de mediere se pot stipula drepturi şi obligaţii noi, se pot modifica drepturi şi obligaţii ori se pot stinge drepturi sau obligaţii. De asemenea, poate conţine clauze contractuale potrivit dreptului comun în materia convenţiilor.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Părţile stabilesc o soluţie pentru un conflict/litigiu, soluţie ce constă în drepturi şi obligaţii reciproc agreate şi contractate cu bună credinţă şi în cunoştinţă de cauză.

Nici o parte nu poate fi forţată în niciun fel să agreeze o soluţie impusă în orice condiţii de către mediator, de către o altă parte sau orice alt participant la procesul de mediere. Orice soluţie concretizată în acordul de mediere trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a părţilor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce efectele juridice dorite de părţi.

De asemenea, participanţi la procesul de mediere trebuie să fie toate părţile implicate într-un conflict/litigiu. Mediatorul este

Tranzactia = acord de mediere

Published martie 29, 2013 by M P

Acordul de mediere este actul care contine intelegerea partilor survenita in cadrul unui proces de mediere. In urma unei medieri, de cele mai multe ori, partile ajung prin negociere la o intelegere, la o rezolvare a situatiei conflictuale, intelegere care are ca scop restabilirea situatiei si a relatiei partilor, dar mai ales preintampinarea (sau stingerea) unui proces judiciar. Avantajul major al ajungerii la o solutie in cadrul unui proces de mediere este evitarea procesului judiciar cu costurile aferente. Acordul de mediere este prin urmare un contract intre partile venite la mediator, in care ele se pot obliga reciproc sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva, intelegand aceste obligatii in sens juridic.

Contractul de tranzactie este prevazut la art. 2.267–2.278 in Noul Cod Civil si este definit ca fiind contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.

La fel ca si tranzactia, acordul de mediere pune capat unui litigiu, atunci cand este incheiat in timpul unui proces judiciar, si previne deschiderea unui proces, atunci cand se incheie extrajudiciar. Contractul de tranzactie ca si acordul de mediere se incheie in forma scrisa si ca urmare a unor negocieri intre parti. Negocierile din cadrul medierii pot fi renuntari la drepturi, re-esalonari, re-conditionari, obligarea la termene sau orice alta solutie pe care partile o discuta si o agreeaza impreuna.

Pentru a tranzactiona, partile trebuie sa aiba deplina capacitate de a dispune de drepturile care fac obiectul contractului (art. 2.271 Noul Cod Civil). De asemenea nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii (art.2.268). Observam o asemanare a obiectului tranzactiei cu obiectul acordului de mediere. Medierea (un acord de mediere) vizeaza domeniile in care partile pot dispune de drepturile lor in mod liber si neingradit, prin conventie. Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege (art. 2 alin. 4 din Legea Medierii actualizata).

Art.2.268 alin. 2 din Noul Cod Civil enunta ca

Medierea si Codul de Procedura Administrativa

Published martie 3, 2013 by M P

Codul de Procedura Administrativa este un act normativ lansat in dezbatere publica ce prevede procedura de solutionare a conflictelor aparute intre cetateni si autoritatile publice. Proiectul de lege,Codul de Procedura Administrativa,…

Medierea in Codul de Procedura Administrativa

Published februarie 21, 2013 by M P

Codul de Procedura Administrativa este un act normativ lansat in dezbatere publica[1] ce prevede procedura de solutionare a conflictelor ivite intre cetateni si autoritatile publice. Proiectul de lege reuneste prevederi care se afla in diverse acte normative in vigoare, insa cel mai mare merit este ca uniformizeaza si completeaza domeniul procedural administrativ.Medierea in Romania incepe sa prinda radacini solide, si sa fie o metoda de solutionare a conflictelor si litigiilor din ce in ce mai mult uzitata. Aceasta cu atat mai mult cu cat actele normative o includ in capitolele referitoare la solutionarea conflictelor ca metoda amiabila, si de cele mai multe ori, prealabila unui proces judiciar.

Proiectul privind Codul de Procedura Administrativa face referire in mod direct la Mediere, mai exact la ACORDUL DE MEDIERE( art. 79 din proiect). Orice Acord de Mediere survine in urma unui proces de mediere, si orice proces de mediere este urmarea unui conflict intre doua sau mai multe parti (daca ele au acceptat medierea). In procedura administrativa – si cea in vigoare la acest moment, si cea care este in proiectul la care facem referire - partile in conflict sunt autoritatile sau institutiile publice si cetatenii, persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice impreuna cu persoane juridice.

Proiectul Codului de Procedura Administrativa face referire la Mediere in ceea ce priveste un conflict administrativ in care sunt implicate mai multe parti cu interese opuse. Acest lucru inseamna ca, autoritatea sau institutia publica este in conflict direct si actual cu doua sai mai multe parti cu interese contrare, parti care nu se inteleg intre ele in ceea ce priveste pretentiile lor personale si/sau colective pe care le au de la acea autoritate sau institutie. Mai exact, partile in disputa cu autoritatea sau institutia respectiva nu au ajuns la o univocitate de interese (pretentii), si se impune necesitatea ca aceste parti sa ajunga la un acord, la o intelegere intre ei, pentru ca procesul administrativ sa poata merge mai departe. Un astfel de acord este posibil in cadrul procesului de mediere.

MEDIEREA unui proces de

Retragerea plangerii penale cu ajutorul medierii

Published decembrie 21, 2012 by M P

Retragerea plangerii prealabile prin mediere Retragerea plangerii prin mediere constituie o cauza de inlaturare a raspunderii penale (art. 132 C.pen.). Retragerea plangerii prin mediere este un aspect al disponibilitatii recunoscute…