Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “Acţiunea penală”

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

M P 0

Medierea pentru lovire sau alte violente Stresul cotidian, mediul neprielnic, sau o educatie masculina excesiva pot fi numai o parte din cauzele ce pot face ca oameni de la care…

Prevederile referitoare la mediere in Noul Cod de Procedura Penala

M P 0

Conf. univ. dr. Dabu Valerică ,Av. Guşanu Ana Maria

  1. O primă problemă ar fi cine are dreptul de a apela la un mediator conform Noului Cod de procedură penală?

Potrivit art. 78, art. 81 alin.1 lit.i, art. 83 lit. g din Noul Cod de procedură penală suspectul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente au dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;

  1. În noul Cod de procedură penală se face trimitere la procedura medierii în art. 16 alin.1 lit. g şi art.23. Astfel în art.16 alin.1 lit. g din noul Cod de procedură penală: „Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă, a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fostîncheiat un acord de mediere în condiţiile legii.”

Din analiza acestor articole apar şi alte întrebări: Una ar fi când poate fi încheiat acordul de mediere, înainte de începerea urmăririi penale, după începerea urmăririi penale, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale sau după punerea în mişcare a acţiunii penale?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să vedem dacă noul Cod de procedură penală mai permite şi reglementează o perioadă de acte premergătoare începerii urmăririi penale, perioadă în care ar putea să intervină şi un acord de mediere care să vizeze atât latura civilă cât şi latura penală (repararea prejudiciului, împăcarea, angajamentul solemn că renunţă la dreptul de a formula plângerea)?

Având în vedere că art. 224 din Vechiul Cod de procedură penală care reglementa actele premergătoare nu mai apare în noul Cod de procedură penală, într-o primă opinie s-ar putea crede şi susţine că în lumina noului Cod de procedură penală nu mai pot fi admise actele premergătoare începerii urmăririi penale. De asemenea s-ar mai putea susţine că spre deosebire de art. 228 din Vechiul Cod de procedură penală în care se foloseşte sintagma „actepremergătoare”, în art. 305 din noul Cod de procedură penală în care se reglementează instituţia

începerii urmăririi penale nu mai apare expresia „acte premergătoare” astfel: „(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege[1] şi se constată că nu există vreunul din cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin.(1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.”[2] Conform art. 294 din Noul Cod de procedură penală „La primirea sesizării, organul de urmărire penală procedează la verificarea competenţei sale, iar în cazul prevăzut la art. 58 alin. (3) înaintează procurorului cauza cu propunerea de trimitere a sesizări organului competent. În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc. Atunci când sesizarea îndeplineşte condiţiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1), organele de cercetare penală înaintează procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare.” Din păcate legiuitorul în art. 294 din Noul Cod de procedură penală nu se referă la situaţia când fapta sesizată se cercetează din oficiu şi organul de urmărire penală nu mai restituie sesizarea se sesizează din oficiu efectuând unele verificări prealabile. În situaţia în care din examinarea sesizării procurorul constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege soluţionează prin ordonanţă dispunând clasarea, când nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 din noul Cod de procedură penală referitoare la „Cazurile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.” Un alt argument ar fi că chiar şi instituţia înregistrării convorbirii imaginilor este plasată fără niciun dubiu în faza de urmărire penală conform art. 140 din Noul Cod de procedură penală. Pe de altă parte art. 23 din Noul Cod de procedură penală cu denumirea marginală „Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile.”, situează medierea în cadrul procesului penal deci după începerea urmăririi penale când dispune astfel: „(1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă.