Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “Alina Gorghiu”

Informarea obligatorie si gratuita privind medierea, este o prevedere extrem de sanatoasa

M P 0

Reporter: Cum apreciati introducerea, de la 15 februarie 2013, a informarilor obligatorii privind medierea?
Alina Gorghiu: Nu mai sunt de ani buni obiectiva atunci când vine vorba de mediere, dar pot sa va raspund, sper eu cu o doza mare de realism, ca aceasta noutate din legislatia româneasca, adica informarea obligatorie si gratuita privind medierea, este o prevedere extrem de sanatoasa.

Practica la nivel mondial demonstreaza ca medierea are o sansa de reusita de aproximativ 60% – 80% în acele situatii în care partile se prezinta la mediere.

Din pacate, România are o cultura litigioasa. Majoritatea cetatenilor traiesc cu impresia ca singura solutie în vederea rezolvarii unui conflict este introducerea unei actiuni în instanta.

În ciuda acestei tendinte, statisticile arata ca românii nu au încredere în sis-temul de justitie din România. Timpul lung de solutionare a proceselor, cos-turile ridicate, solutia, de multe ori perceputa ca nedreapta, pronuntata de instanta, sunt cel mai adesea motivele care stau la baza acestei neîncrederi.

Eforturile depuse în ultimii ani în promovarea medierii ca alternativa la justitia statala s-au dovedit insuficiente, existând în continuare un decalaj semnificativ între perceptia cetatenilor români fata de mediere si perceptia cetatenilor din state precum Franta, SUA sau Marea Britanie fata de aceasta modalitate de solutionare a conflictelor.

În acest context, era nevoie de o masura la nivel legislativ prin care cetatenii sa fie informati, cu titlu gratuit, de posibilitatea apelarii la mediere.

Reporter: Vor fi instantele de judecata mai libere datorita acestei proceduri? Va fi redus numarul de procese?

La nivel mondial, medierea are o şansă de reuşită de 60%-80%

M P 0

Interviu cu doamna Alina Gorghiu, deputat PNL, iniţiator al Legii 115/2012
Reporter: Cum apreciaţi introducerea, de la 15 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?
Alina Gorghiu: Nu mai sunt de ani buni obiectivă atunci când vine vorba de mediere, dar pot să vă răspund, sper eu cu o doză mare de realism, că această noutate din legislaţia românească, adică informarea obligatorie şi gratuită privind medierea, este o prevedere extrem de sănătoasă.
Practica la nivel mondial demonstrează că medierea are o şansă de reuşită de aproximativ 60% - 80% în acele situaţii în care părţile se prezintă la mediere.
Din păcate, România are o cultură litigioasă. Majoritatea cetăţenilor trăiesc cu impresia că singura soluţie în vederea rezolvării unui conflict este introducerea unei acţiuni în instanţă.
În ciuda acestei tendinţe, statisticile arată că românii nu au încredere în sis-temul de justiţie din România. Timpul lung de soluţionare a proceselor, cos-turile ridicate, soluţia, de multe ori percepută ca nedreaptă, pronunţată de instanţă, sunt cel mai adesea motivele care stau la baza acestei neîncrederi.
Eforturile depuse în ultimii ani în promovarea medierii ca alternativă la justiţia statală s-au dovedit insuficiente, existând în continuare un decalaj semnificativ între percepţia cetăţenilor români faţă de mediere şi percepţia cetăţenilor din state precum Franţa, SUA sau Marea Britanie faţă de această modalitate de soluţionare a conflictelor.
În acest context, era nevoie de o măsură la nivel legislativ prin care cetăţenii să fie informaţi, cu titlu gratuit, de posibilitatea apelării la mediere.
Reporter: Vor fi instanţele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?

Violul și medierea penală

M P 0

De la 1 februarie urmează să se aplice o lege care introduce posibilitatea medierii în cazurile penale, de la furt la agresiuni fizice și sexuale. Ședința de mediere ar putea fi făcută împreună cu agresorul, căruia victima poate să îi ceară de la scuze la bani drept despăgubire – evitându-se astfel să se mai ajungă la plângeri penale și procese; în acest fel s-ar mai aerisi sălile de judecată care nu mai fac față solicitărilor. Așa a sunat principalul argument al celor care susțin legea cu pricina.

În mod previzibil, noua lege, inițiată de liberala Alina Gorghiu, a produs un val de critici la nivelul societății civile și al mass-media, care au respins propunerea catalogând-o drept aberantă. Criticile sunt îndreptăţite la prima vedere, dar, după o analiză mai atentă, tot scandalul dintre suporterii legii şi criticii acesteia pare un dialog din teatrul absurdului.

Problema nu este că noua lege face posibilă „cumpărarea” nevinovăției și pune un preț pe viol. Nici criticile de „neconstituționalism” aruncate fără argumente nu se apropie mai mult de miza problemei.

Problema reală este obligativitatea acestei medieri: dacă există obligativitate e de rău, dacă nu, poate fi de bine. Din nefericire, lucrurile sunt ambigue: deputata liberală care a iniţiat legea îmi spune că „victima nu este obligată nicio secundă să parcurgă şedința de informare şi nici să aleagă medierea”, în vreme ce purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Mediere susţine că şedinţa de informare va fi obligatorie de la 1 februarie.

Dar să luăm pe rând criticile şi argumentele în favoarea legii.

Acuza de mercantilizare şi beneficiile medierii

Este la fel de greșit să excluzi posibilitatea medierii și să îi dai caracter obligatoriu, chiar dacă la prima vedere pare că medierea pune un preţ pe viol (după cum spuneam, victima poate pretinde scuze sau bani în schimbul retragerii plângerii). Ambele abordări pornesc de la premisa că tu știi ce este mai bine pentru individul afectat – ceea ce poate deschide calea abuzurilor diverse.

Mai mult, dacă analizăm conceptul din spatele ideii de mediere vedem că el are în centru interesul cetăţeanului şi al comunităţii. Medierea între victimă și agresor provine din ceea ce se numește restorative justice (RJ, justiţie restaurativă), îmi atrage atenția Tudorina Mihai. Pe scurt, RJ își propune să implice în procesul dreptății mai mult cetățenii și mai puțin statul. Unul dintre modurile de a face asta este să pui victima față în față cu agresorul, într-un mediu sigur și în prezența unui mediator. În felul acesta, spun susținătorii acestui tip de justiție, acuzatul își recunoaște vina și înțelege mai bine răul pe care l-a făcut, rata de recidivă fiind redusă. Totodată, victima e la rândul ei mai avantajată, fiindcă cere ce crede de cuviință pentru a compensa măcar parțial răul făcut. Dacă în România poate solicita scuze sau bani, în SUA victima poate avea mai multe pretenţii, cum ar fi, spre exemplu, ca agresorul să se mute în alt cartier.

Unele studii arată că

Noi toti facem istoria medierii

M P 0

A venit si momentul in care sa vorbesc la trecut despre Conferinta: Medierea in contextul Noilor Coduri, care a avut loc la 1 martie la Cluj Napoca, in  sala de conferinte de la Cluj Arena.

Atat organizatorul, partenerii, cat si gazdele au avut grija si de cele mai mici detalii pentru ca toti invitatii speciali, invitatii si participantii la eveniment sa se poata bucura de el.
Conferinta a fost structurata pe doua parti:

Medierea este un indemn spre cultura dialogului

M P 0

Miercuri, 20 iunie 2012, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a participat miercuri, 20 iunie 2012, la Conferinţa “Reglementarea medierii – o soluţie pentru mediul de afaceri”, potrivit unui comunicat al MJ. Titus Corlăţean: “Sunt…