1. In anul 2009 Guvernul a adoptat proiectul de lege privind Codul de procedura civila, pe care l-a trimis Parlamentului, spre dezbatere si adoptare [1].
Recent, Comisia speciala constituita pentru dezbaterea proiectului noului Cod de procedura civila a finalizat dezbaterea acestuia si a numeroaselor amendamente [2]. In prezent, proiectul noului cod se afla pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, care este camera decizionala.
2. In cuprinsul proiectului initial, art. 12 alin. 2 (devenit art. 13 alin. 2 in raportul Comisiei) prevede ca partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
Totodata, art. 473 alin. 1 lit. e si alin. 2 din proiect (devenit art. 480 in raportul Comisiei) impun semnarea cererii de recurs de catre avocatul partii sau, dupa caz, de catre consilierul juridic (ori de catre partea ori mandatarul licentiat in drept, la care se refera art. 12 alin. 2 partea finala), precum si depunerea unei imputerniciri avocatiale ori a delegatiei consilierului juridic, sub sanctiunea nulitatii caii de atac.
Potrivit expunerii de motive [3], regula propusa urmareste instituirea unei discipline procesuale, pentru a evita recursurile formulate abuziv, in scop de sicana sau cu neobservarea cerintelor prevazute de lege; totodata, ea este in concordanta cu noua conceptie asupra recursului, care priveste exclusiv chestiuni de legalitate, in limitele motivelor de casare prevazute de lege.
3. Obligativitatea asistentei juridice sau, dupa caz, a reprezentarii partii prin avocat in fata instantei de recurs a fost contestata de o parte a membrilor Comisiei, care au formulat un amendament de eliminare a acestei dispozitii. Amendamentul a fost respins, proiectul fiind adoptat in forma propusa de comisia de redactare.
Domnul senator Iulian Urban, oponent al acestei solutii promovate de proiect, afirma, nu fara vehementa [4] ca solutia proiectului ar fi neconstitutionala.
Apreciem insa ca aceasta chestiune extrem de importanta necesita o examinare un pic mai atenta, pentru a decela ratiunile solutiei propuse de proiect, solutiile similare adoptate in marea majoritate a statelor membre si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului; pe acest temei se poate formula o apreciere privind constitutionalitatea articolelor mentionate din proiect.
4. Pentru a intelege mai bine sensul acestei dispozitii legale cu caracter de noutate, trebuie amintit ca potrivit art. 470 alin. 3 din proiect, recursul urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Din aceasta dispozitie legala, ca si din ansamblul dispozitiilor proiectului cu privire la caile de atac, rezulta o schimbare de paradigma in ce priveste sistemul cailor de atac si rolul recursului.
Aceasta schimbare poate fi sintetizata in felul urmator