Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “dosare”

Spune adevărul şi adevărul te va face liber

M P 0

Un deputat, un fost director al Hidroelectrica, doi învinuiţi din dosarul Referendumul şi doi inculpaţi din dosarul furtului de tablouri din Olanda sunt doar câţiva dintre justiţiabilii care în ultima perioadă au utilizat o prevedere care există în Codul de Procedură Penală încă din 2010, potrivit căreia recunoaşterea vinei permite, printre altele, accelerarea judecării dosarelor şi reducerea pedepselor. Noul Cod aduce o altă noutate: suspectul şi procurorul pot face o înţelegere în timpul cercetării penale, care trebuie validată de judecător, nemaifiind nevoie de o procedură în contradictoriu. Condiţia încheierii acordului este ca pentru infracţiunea în cauză pedeapsa să fie de maximum 7 ani de închisoare.

Recunoaşterea vinovăţiei este utilizată cu succes în procesele penale obişnuite încă din 2010, dar în ultimul an a început să fie folosită şi în dosarele de corupţie. Ultimul caz este cel al unui deputat care şi-a recunoscut faptele de corupţie, iar dosarul său a fost judecat pe fond într-o singură zi.Gândul a analizat patru astfel de dosare. Avantajele acestei proceduri sunt următoarele: dosarele sunt judecate rapid, instanţele pot judeca mai multe dosare, inculpatul beneficiază de o reducere a limitelor pedepsei, statul cheltuieşte mai puţin cu funcţionarea instanţelor.

Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situaţia în care inculpatul recunoştea săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, potrivit noii legi intrate în vigoare la 1 februariel procedura recunoaşterii vinovăţiei poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror şi inculpat şi care trebuie validat de judecător.

Cum funcţionează recunoaşterea vinovăţiei

În vechiul cod de procedură penală, dar şi în cel nou, se prevede că inculpatul poate să îşi recunoască vinovăţia pe durata procesului. Asta înseamnă ca inculpatul să admită acuzaţiile formulate de procurorii împotriva sa. Beneficiile acestei proceduri sunt destul de atractive. În primul rând, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracţiune care este pedepsită cu un maxim de 6 ani, după recunoaşterea vinovăţiei, maximul pedepsei va fi de 4 ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemafiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoaşterea vinovăţiei, inculpatul îşi asumă şi probatoriul procurorilor. Ceea ce înseamnă că acceptă acuzaţiile şi probele, şi reununţă într-un fel la apărarea clasică.

O nouă procedură, inspirată din legislaţia SUA, este acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înţelegere cu procurorul. Acestă înţelegere înseamnă că îşi recunoaşte faptele şi este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracţiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare.

Acordul poate fi iniţiat atât de către suspect, cât şi de către procuror. După cele două părţi cad de acord, semnează o înţelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă şi judecătorul este de acord cu termenii înţelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este acela că acesta nu mai aşteaptă până ce dosarul său este judecat în fond şi apel. În plus, odată ce a semnat înţelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.

Având în vedere că acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o instituţie nouă, încă nu există date despre soluţii pronunţate în baza acestei noi proceduri. În schimb, recunoaşterea vinovăţiei în procesul penal este utilizată atât în procesele penale obişnuite, cât şi în dosarele de corupţie din ultima perioadă. Recunoaşterea vinovăţiei a fost introdusă în lege în 2010 cu ocazia amendării codului de procedură penală prin legea micii reforme.

”Deputatul auto” a recunoscut, a fost judecat într-o zi şi a primit un an

Medierea va debloca instantele in 2013 ?

M P 0
Consiliul-de-MedierePoate degreva medierea in 2013 instantele judecatoresti? Ne putem astepta la o scadere a numarului de dosare inregistrat pe rolul instantelor in acest an? Obligativitatea informarii asupra medierii este instrumentul suficient pentru stingerea conflictelor inaintea sesizarii instantei de judecata? In 2013 nu va exista un impact semnificativ al medierii asupra instantelor, aceasta este o realitate statistica.

Intr-o declaratie recenta, d-ul avocat Dorin Badulescu, presedintele Consiliului de Mediere din Romania, isi exprima convingerea ca in acest an peste un million de dosare vor fi stopate sa ajunga in instante, conflictele stingandu-se inainte de a deveni judiciare. Mai arata ca numarul mediatorilor a crescut exponential, urmand ca pana in 2014 sa sa atinga un numar de 14.000 de mediatori.

Optimismul in dezvoltarea unei institutii inca fragila este bun, pentru ca poate da energie corpului mediatorilor sa continue. Pe de alta parte, crearea unui orizont de asteptare nerealist se poate dovedi o strategie eronata.

In 2013 nu va exista un impact semnificativ al medierii. Acest lucru este o certitudine statistica. Datele statistice partiale de pana acum centralizate la Consiliul Superior al Magistraturii arata ca nu se inregistreaza o tendinta de scadere a numarului cauzelor inregistrate pe rolul instantelor judecatoresti. Nu exista un impact semnificativ de scadere al cauzelor inregistrate pe rolul instantelor

In 2012 instantele din Romania au inregistrat recordul absolut de incarcare, pe rolul lor existand peste 3,33 milioane de cauze. La nivelul instantelor judecatoresti au fost solutionate ca urmare a recurgerii la procedura medierii un numar de doar 1.728 de cauze in materie civila si o singura cauza in materie penala, iar la nivelul parchetelor un numar de 3 cauze. Adica un procent de 0,051% din numarul total de dosare si aproximativ 0,073 fata de cele peste 2,33 milioane de dosare solutionate printr-o hotarare judecatoreasca. Cresterea fata de anul precedent (1525 de medieri la instantele judecatoresti) este derizorie.

Este adevarat ca anul acesta a fost introdusa obligativitatea  informarii in fata mediatorului, care curand va avea si o sanctiune, insa personal cred ca impactul concret va fi in continuare unul nesemnificativ iar datele culese pana acum demonstreaza acest lucru.

Cred insa ca presedinte Consiliului de Mediere are perfecta dreptate atunci cand afirma