Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “Justiție Restaurativă”

Impacare, penal, mediere.Medierea in procesul penal

M P 0

Posibilitatea obtinerii unei intelegeri in cadrul procedurii de mediere intre partea vatamata si faptuitor, fiind o institutie noua in tabloul juridic romanesc, este prezentata defectuos in spatiul public, fiind privita superficial si confundata adesea cu ideea de iertare a faptuitorului care astfel ajunge sa ramana nepedepsit pentru faptele sale.

Inainte de a explica detaliat acest fenomen, insist sa spun ca intelegerea intre partea vatamata si faptuitor nu vizeaza iertarea sau nepedepsirea faptuitorului, ci pedepsirea acestuia altfel. Prin urmare, medierea nu conduce la neaplicarea justitiei, ci la justitia restaurativa, aceea in care vinovatul plateste pentru faptele sale, la modul concret, fiind totodata pus in situatia de a fi determinat sa repare ceea ce a stricat.

Aparent noua, aceasta institutie isi are originea, asemenea intregului sistem de drept romanesc, in practicile intalnite in dreptul roman. Astfel, in Roma Antica, pentru delictele private nu era preavazuta ca prima masura o privare de libertate a faptuitorului pe cheltuiala statului, ci aplicarea unei amenzi concretizata intr-un bun sau o suma de bani ce era incasata de partea vatamata. In functie de gravitatea delictului, faptuitorul platea partii vatamate chiar si o suma de patru ori mai mare decat prejudiciul creat.

Ideea ce sta la baza justitiei restaurative este una in care interesele partii vatamate sa fie in centrul atentiei, iar pedepsirea faptuitorui sa inceapa cu determinarea acestuia sa repare, cat mai mult posibil, raul produs.

De cele mai multe ori, cand sunt mediatorul unor litigii ce au la baza fapte de natura penala, partea vatamata incepe discutia spunandu-mi ca nu doreste sa se impace cu faptuitorul. Intrebata ce doreste pentru acesta, raspunsul invariabil este: ”Sa plateasca pentru faptele lui!”.

Chiar daca, pentru inceput, prin ”sa plateasca”, partea vatamata se refera la sa suporte rigorile legii, ideea de baza este ca faptuitorul sa nu scape nepedepsit, trebuind sa plateasca pentru faptele sale.

Plata aceasta poate avea mai multe forme. Sa incepem cu:

Impacarea cu infractorul la mediator

M P 0

Posibilitatea obtinerii unei intelegeri in cadrul procedurii de mediere intre partea vatamata si faptuitor, fiind o institutie noua in tabloul juridic romanesc, este prezentata defectuos in spatiul public, fiind privita…

Medierea penală – măsură de protecție a victimelor

M P 0

Medierea penala a prins contur in practica din Romania, mai ales, odata cu intrarea in vigoare a Noilor Coduri Penale, Coduri ce instituie o justitie penala restaurativa in locul celei opresive. In noua paradigma penala, rolul procesual al victimei este restabilit, persoana vatamata avand mai multa putere procesuala in a-si atinge si indestula interesul legitim de reparare a raului produs de fapta penala.

Rolul mediatorului in medierea penala este acela de a mijloci negocierea unei intelegeri amiabile intr-un conflict penal. Rolul mediatorului de infractiuni este acela de a facilita comunicarea dintre faptuitori si victime, dar sctrict in ceea ce priveste o solutie amiabila la conflict.

Mediatorul nu are rol de impaciuitor, asa cum gresit se interpreteaza in practica judiciara si nu numai, ci are rol de a prelua punctele de vedere privind o solutie amiabila si a le prezenta persoanelor implicate in astfel de conflicte, asta deoarece se stipuleaza in mod clar ca in materie penala medierea se finalizeaza cu o intelegere intre persoane. Intelegerea aceasta este mediata, mijlocita de un tert neutru si impartial, autorizat sa poarte discutii cu faptuitorul si persoana vatamata privind medierea ca procedura si efecte in dosarul judiciar, dar mai ales ca avantaje pentru fiecare dintre parti. Personele parti in medierea penala nu discuta o impacare, ci negociaza o intelegere la situatia conflictuala data.

Medierea penala este parte din procedurile justitiei restaurative-reparatorii, pe langa reparatie, cercurile de verdict, conferinta familiala, panelurile de discutii privind impactul faptei asupra victimelor, consiliul de reparatie a efectelor infractiunii asupra comunitatii, consiliile, reconcilierea victima-delicvent[1]. Dintre toate practicile, medierea penala pare a fi cea mai uzitata in lume.

In acest sens Directiva 2012/29/UE (document ce va trebui transpus in legislatiile nationale europene pana la 16 noiembrie 2015) descrie la art. 2 alin. 1 lit. d justitia reparatorie ca fiind “orice proces prin care victima si autorul infractiunii pot, in cazul in care consimt liber, sa participe activ la solutionarea problemelor generate de infractiune cu ajutorul unei terte persoane impartiale.” Observam ca directiva dispune clar ca procesul de mediere penala – proces ce este o componenta a justitiei reparatorii – este atributul exclusiv al mediatorului, doar acest profesionist fiind o terta persoana impartiala in conflict. Mediatorul este indrituit si indatorat a desfasura un proces de negociere a unei intelegere, in baza principiilor profesiei sale – neutralitate, impartialitate, echidistanta, independenta, transparenta si corectitudine.

MEDIEREA IN MATERIE PENALA

M P 0

Participarea la sedinta de informare obligatorie privind medierea in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala (Art. 60^1, lit. g.) a fost amanata pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala - cu sublinierea ca intreaga problematica a medierii in cauzele penale urmeaza a fi supusa dezbaterii parlamentare. Cu toate acestea este bine sa stim ca, pana la adoptarea altor reglementari, medierea ramane mijlocul alternativ de solutionare a conflictelor si litigiilor inclusiv pentru anumite fapte de natura penala.

În explicarea conceptului de ,,mediere in penal” trebuie sa subliniem ca, in cele mai multe din țările cu o civilizatie/democrație avansată și consolidată și-a făcut loc, în ultimele decenii - ca răspuns al societății civile moderne la sistemul punitiv al justiției penale, bazată pe urmărirea judiciară - conceptul de Justiție Restaurativă. Scopul principal, în lumina acestui nou concept, este acela de a repara  mai întâi prejudiciul cauzat victimei și după aceea de a pedepsi infractorul. ,,Justiția restaurativă urmărește echilibrarea preocupărilor victimei și cele ale comunității cu nevoia infractorului de a se reintegra în societate.”[1]

Ea funcţionează cu participarea efectivă a victimelor şi a comunităţilor implicate, prin analizarea faptelor, identificarea cauzelor conduitei delictuale şi definirea sancţiunilor. Scopul final al procesului restaurativ este restabilirea, pe cât posibil, a relaţiilor dintre victime şi agresori, în interiorul comunităţii căreia îi aparţin deopotrivă şi unii şi alţii.

Justiția restaurativă se bazează în principal pe Mediere, iar ,,medierea între victimă și infractor este cea mai utilizată modalitate de soluționare a conflictelor în sistemele de drept europene. In cadrul acestui proces, un tert independent si calificat ajuta partile sa discute cu privire la imprejurarile comiterii faptei si efectele produse si sa ajunga la un acord in cadrul caruia vor conveni asupra modalitatii de reparare a prejudiciului cauzat victimei”[2].

Din perspectiva celor de mai sus, in ceea ce ma priveste, declar ca nu o sa am vreo retinere de a media, inclusiv in cazul unei infractiuni de viol in forma simpla, atat timp cat acest lucru este prevazut de lege iar victima a acceptat (ori a solicitat) aceasta procedura.

Infractiunile pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penalainCodul penal roman sunt urmatoarele: