Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “litigiu”

Institutia MEDIERII in Noul Cod de Procedura Penala

M P 0

Cazurile in care se impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale 

a) fapta nu există;   (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu există probe că o persoană a săvârşit o infracţiune;

c) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

d) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;

e) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

f)  a fost retrasă plângerea prealabilă în cazul infracţiunilor pentru care  retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

g) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

h) există autoritate de lucru judecat;

i)  a intervenit un transfer de proceduri către un alt stat, potrivit legii.

Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

   (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

(2) Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

(3) În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, părţile pot administra probe.

Drepturile persoanei vatamate

Ce Contine Acordul de Mediere

M P 0

Procesul de mediere se poate finaliza printr-una din următoarele modalităţi:
1. ajungerea la un acord (total sau parţial);
2.  prin denunţarea medierii de către una din părţi sau de ambele;
3. prin constatarea eşuării făcută de către mediator.

Medierea are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele, o soluţie WIN-WIN. Soluţia găsită şi agreată în urma unui proces de mediere, după discuţiile comune sau private ale mediatorului cu părţile şi avocaţii lor (dacă aceştia participă la procesul de mediere), exprimă în fapt voinţa reală a acestora de a soluţiona acel conflict pe cale amiabila, printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce stabilite în mod concret şi fără echivoc.

Acordul de mediere este o înţelegere totală, când părţile sub asistenţă şi cu ajutorul mediatorului au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru unele probleme.

Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate prin acest contract. În acordul de mediere se pot stipula drepturi şi obligaţii noi, se pot modifica drepturi şi obligaţii ori se pot stinge drepturi sau obligaţii. De asemenea, poate conţine clauze contractuale potrivit dreptului comun în materia convenţiilor.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Părţile stabilesc o soluţie pentru un conflict/litigiu, soluţie ce constă în drepturi şi obligaţii reciproc agreate şi contractate cu bună credinţă şi în cunoştinţă de cauză.

Nici o parte nu poate fi forţată în niciun fel să agreeze o soluţie impusă în orice condiţii de către mediator, de către o altă parte sau orice alt participant la procesul de mediere. Orice soluţie concretizată în acordul de mediere trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a părţilor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce efectele juridice dorite de părţi.

De asemenea, participanţi la procesul de mediere trebuie să fie toate părţile implicate într-un conflict/litigiu. Mediatorul este

Medierea, principiu al procesului în NCPC

M P 0

Medierea este o modalitate extrajudiciara de rezolvare a litigiilor. Procesul de mediere are ca si finalitate o solutie discutata, agreata si convenita de toate partile unui litigiu. Sedinta procesului de mediere, poate avea loc inaintea unui proces judiciar, pendinte unui proces judiciar sau dupa un proces judiciar, atat timp cat partile sunt dispuse sa poarte discutii de negociere pe anumite aspecte ale litigiului. Medierea este un proces absolut voluntar, un proces care reuneste vointa reciproca a partilor de a dialoga, de a discuta asupra unor solutii multumitoare pentru ambele parti. Procesul de mediere este un proces binestructurat, iar in cadrul sedintelor de mediere liniile de discutii urmeaza anumite nise, care impreuna converg spre o solutie de succes.

Incepand cu 1 februarie. a.c. intra in vigoare norme privind obligativitatea justitiabililor, parti intr-un litigiu, de a trece pe la un mediator inainte de a deschide un proces judiciar. Sedinta de informare pe care trebuie sa o parcurga partile impreuna cu mediatorul este gratuita si presupune o discutie a partilor cu mediatorul in ceea ce priveste rolul acestuia, rolul partilor, structura procesului de mediere, beneficiile majore ale medierii in acel caz, toate aceste aspecte in vederea solutionarii acelui litigiu prin mediere. Decizia de a parcurge intreg procesul de mediere, apartine exclusiv partilor, dupa parcurgerea sedintei de informare. Ele decid daca aleg procesul de mediere sau daca merg in instanta. Chiar si in instanta, pot, in orice moment al procesului judiciar, sa revina la mediator pentru mediere.

Justitiabilii apeleaza la procesul judiciar pentru a li se face dreptate. Oamenii in relatiile lor de zi cu zi, in raporturile lor de zi cu zi, intra inevitabil in conflict cu cei cu care relationeaza. Se nasc asadar raporturi conflictuale, nascute din relatiile de convietuire sociala. Raporturile sociale exista in baza intereselor, nevoilor, necesitatilor complementare dintre persoane. Interferenta nevoilor si intereselor persoanelor este cauza si fundamentul conflictului. Toate aceste raporturi sociale pot fi traduse, in raporturi juridice. Atat cat o fiinta umana exista, aceasta se afla in raporturi juridice. Cand aceste raporturi se destabilizeaza, ratiunile juridice cauta pe cel vinovat, cauta pe cel care a cauzat destabilizarea pentru a ii aplica o pedeapsa civila sau penala. Pedepsele civile sau penale sunt sanctiuni pentru incalcarea unor drepturi ale altuia, pentru destabilizarea raportului social,  juridic. Dar inainte de a traduce raportul in termeni juridici, acel raport este un raport uman, un raport intre persoane, un raport in care persoanele au anumite interese, motive determinante al raportarii reciproce. Intre mine si o persoana vizavi de care nu am nici un interes, nu relationez, nu se poate ivi un raport uman, social, juridic. Asadar relationam doar cu anumite persoane, cu care avem interese complementare sau cel putin tangente.

Procesul judiciar civil este o

Informarea despre la mediere în cauzele de divorț

M P 0

In cauzele de divort, sotul invitat la mediere nu va mai putea refuza invitatia deoarece risca sa-i fie respinsa cererea de divort, fie ca este depusa ca actiune principala, fie reconventionala.

Efectele informarii in cauzele de divort

Potrivit recentelor modificari legislative, sotii sunt obligati sa participe, in prealabil, la o sedinta de informare cu privire la mediere. Daca unul din soti nu participa la informare sau refuza invitatia din partea celuilalt sot, va fi sanctionat prin respingerea cererii sale ca inadmisibila.

Potrivit OUG 90/2012, in procesele de divort ce au fost declansate dupa 21 decembrie 2012 partile vor fi obligate sa faca dovada participarii la sedinta de informare cu privire la mediere, daca au termen incepand cu 1 februarie 2013 (ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera Parlamentului competenta sa fie sesizata,  dovada participarii la sedinta de informare trebuie depusa in toate dosarele declansate dupa data de 21 decembrie 2012 – data publicarii in Monitorul Oficial:  M.Of. nr. 878/21 dec. 2012).

De regula, dovada participarii la informare se face prin depunerea ei la dosar, odata cu actiunea sau pana la primul termen stabilit de instanta. In caz contrar, instanta va aplica sanctiunile impuse de lege: inadmisibilitatea actiunii pentru reclamant si amenda pentru parat. Daca informarea nu se realizeaza pana la acest prim termen, instanta va stabili un nou termen in care partile sa poata participa la sedinta de informare.

In cauzele de divort, cunoscut fiind faptul ca