Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “mediator”

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie

M P 0

Dupa mai multe amanari, obligativitatea de a participa la o sedinta de informare privind avantajele medierii, inainte de a merge in fata instantei, a devenit obligatorie din 15 februarie, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila (NCPC). Astfel, multe dintre conflictele intre asiguratori sau intre clienti si companii isi pot gasi o solutionare mai rapida si mai putin costisitoare.

In cadrul sedintei de informare, mediatorul trebuie sa explice in mod obligatoriu drepturile si obligatiile partilor, rolul mediatorului, avantajele medierii, dar si efectele juridice ale acordului de mediere. Cel care trebuie sa apeleze la mediere este cel care inainteaza actiunea in instanta, iar paratul va fi apoi instiintat de locul si ora sedintei de informare. Totusi, medierea este in continuare optionala. Principalelele sale avantaje sunt costurile mai reduse si timpul mai scurt comparativ cu un proces in instanta. Daca totusi partile nu doresc sa continue medierea, se vor adresa instantei de judecata.

Conform noii proceduri, la inaintarea dosarului catre instanta este obligatoriu sa fie depus si procesul verbal care atesta ca s-a parcurs sedinta de informare obligatorie. Altfel, pana la 1 august 2013, instanta va putea aplica o sanctiune cuprinsa intre 100 si 1.000 lei pentru refuzul unei parti de a participa la sedinta de informare. De la 1 august 2013, instanta nu va admite actiunile partilor, daca aceasta conditie nu a fost indeplinita.

"Constrangerile unui eventual proces, legate de termene prestabilite, resurse financiare de necontrolat, 'deconspirarea conflictului' in fata unui public necunoscut, pot fi evitate apeland la mediere. Prin mediere se ofera o sansa partilor de a hotari singure, in cadrul unor discutii echilibrate, mediatorul avand scopul de a debloca situatia conflictuala", a declarat Roxana MUSTATEA, Mediator.

Se pot media litigii in domeniul protectiei consumatorilor, in dreptul familiei, spete de raspundere profesionala, conflicte de munca si litigii civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia celor in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca executorie de deschidere a procedurii de insolventa.

Medierea se aplica si in cazul

Personal sau reprezentat în ședința de informare privind medierea?

M P 0

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie in anumite categorii de litigii. Aceasta etapa presupune contactul partilor cu un mediator inainte de a incepe un proces judiciar sau cand acesta este pe rolul unei instante. Mediatorul este contactat de una din parti sau de ambele pentru a stabili o zi pentru realizarea sedintei de informare privind medierea. Pentru ca sedinta de informare sa se poata parcurge, in sensul si in scopul Legii Medierii, partile trebuie sa parcurga sedinta de informare impreuna (ca regula), in caz contrar existand si posibilitatea informarii in sedinte separate (ca exceptie). Certificatul de Informare se emite doar cand ambele parti au parcurs sedinta de informare privind medierea. In toate celelalte cazuri se emite un proces-verbal care atesta ca s-a incercat parcurgerea informarii insa din cauze imputabile unei parti, aceasta nu s-a putut parcurge.

Obligatia partilor de a parcurge aceasta procedura este stabilita in Legea Medierii. Art. 2 alin. 1 din aceasta lege dispune ca “daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii”. In toata legislatia privind medierea se face vorbire de posibilitatea partilor de a parcurge aceasta procedura. Partile insele pot dispune de drepturile lor, in conditiile si in masura considerata de ele a fi cea mai buna. Partile sunt cele care apeleaza la mediator, partile sunt cele obligate sa parcurga sedinta de informare, partile sunt cele care decid daca aleg si parcurg medierea, partile sunt cele care se pot decide oricand pe parcursul medierii sa renunte la aceasta procedura, tot ele fiind cele care ajungand la o solutie decid daca se angajeaza la respectarea si contractarea ei prin semnarea Acordului de Mediere.

Legea Medierii dispune la art. 52 alin. 1 ca partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord, iar la alin. 2 – in cursul medierii, partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, in conditiile legii. Asadar reprezentarea partilor este permisa in mediere. Posibilitatea de reprezentare a partilor de catre avocat sau alte persoane in procesul de mediere conduce la ideea ca si in parcurgerea sedintei de informare privind medierea este posibila aceasta reprezentare, prin mandat notarial special.

In fapt, aceasta sedinta de informare este

Mediator în conflictul dintre Google și presa franceză – Marc Schwartz, partener Mazars

M P 0

Acordul, semnat la Palatul Elysée pe 1 februarie de catre Google si membrii presei franceze, a fost considerat “o premiera mondiala” de catre Presedintele Frantei, François Hollande. Eric Schmidt, CEO Google, care a venit in mod special la Paris cu aceasta ocazie, a declarat: “Astazi am facut istorie in Franta”.

Acest acord e rezultatul a 3 luni de negocieri pentru care Marc Schwartz, partener Mazars, coordonator la nivel international al practicii in sectorul public, a fost desemnat de guvern drept Mediator intre cele doua parti. Opiniile, care au fost initial divergente, s-au indreptat in cele din urma spre un punct comun, un compromis, care, potrivit lui Marc Schwartz, poate fi considerat “un mod inteligent de a impartasi valoarea creata in lumea digitala”. Negocierile finale au avut loc la sediul Mazars din Paris-La Défense.

Intr-adevar, Google va detine acces deplin la continutul informatiilor publicate, iar motorul de cautare va pune la dispozitia editorilor francezi de presa suma de 60 mil. EUR pentru a-si finanta proiectele mass media electronice. In plus, Google ii va sprijini pe editorii francezi sa valorifice mai bine audienta pe internet. De fapt, acordul reprezinta un parteneriat durabil, care va sprijini presa franceza in tranzitia sa la mijloacele de comunicare electronica si va promova inovatia.

Acest acord, care pune capat disputei dintre Google si presa franceza, este si primul demers pe care gigantul internetului il face catre solutionarea situatiei survenite cu producatorii si creatorii de stiri. Acordul ar putea servi, de asemenea, ca punct de referinta in discutiile potentiale dintre Google si editorii de presa din alte tari europene.

Avocat Adriana Duncea, partener Mazars si Head of Legal Services:

Suspendarea procesului de judecător pentru neparcurgerea sedinței de mediere

M P 0

Obligativitatea parcurgerii unei sedinte de informare privind medierea de catre partile unui litigiu intra in vigoare incepand cu 15.02.2013.

Sedinta de informare privind medierea este dispusa justitiabililor de catre legiuitor in “vederea solutionarii prin mediere” a litigiilor acestora. Sedinta de informare este gratuita pentru parti deoarece se desfasoara in afara procesului de mediere propriu-zis. Mediatorul poate percepe onorariu doar pentru activitatea din procesul de mediere, proces care incepe in toate cazurile dupa parcurgerea sedintei de informare, moment in care partile decid daca aleg medierea, in caz afirmativ semnandu-se contractul de mediere, in caz contrar dand partilor un Certificat de Informare.

In cadrul sedintei de pregatire a medierii, mediatorul explica partilor ce inseamna in fapt procesul de mediere, rolul partilor, rolul mediatorului, avantajele si beneficiile medierii in cazul lor, valoarea juridica a acordului de mediere in cazul ajungerii la o solutie, regulile de procedura in mediere, principiile fundamentale in mediere. Toate aceste aspecte au loc in urma si in baza unei analize a conflictului partilor, analiza facuta de mediator impreuna cu toate partile conflictului, atat pentru a se respecta principiile de neutralitate si impartialitate, dar mai ales pentru o intelegere concreta a beneficiilor utilizarii acestei proceduri in conflictul lor.

Medierea nu este obligatorie, partile putand alege, dupa sedinta de informare – ori medierea, ori instanta de judecata, ori calea arbitrajului, ori alta metoda pe care ei o considera eficienta in cazul lor. Caracterul voluntar al medierii este fundamental procesului de mediere. Nimeni nu poate fi obligat – ca in mod voluntar sa ajunga la o solutie amiabila cu partea care este in litigiu, este un nonsens.

Obligatii privind activitatea judecatorului pe parcursul procesului civil, in ceea ce priveste medierea, sunt prevazute in art. 7 alin. 2, art. 21 alin. 1 si 2, art. 227 si art. 242 din NCPC, in art. 2, 6 si 60 indice 1 din Legea 192/2006 – Legea Medierii actualizata, cat si in art. 5 din Directiva Parlamentului European nr. 52/2008.

Dispozitii prezente in Noul Cod de Procedura Civila:

Lăsați medierea să mai și respire!

M P 0

Observ cum corpul mediatorilor intra incet, incet in aceeasi capcana a altor profesii (de ex: profesorii): medierea nu a fost inventata cu fata spre mediatori, ci cu fata spre clienti, pentru rezolvarea unor tipuri de probleme ce apar intr-o societate democratica.

SUPRAREGLEMENTAREA este o “boala” care bantuie Europa de ani de zile, cu efecte devastatoare asupra dezvoltarii durabile si implicit asupra locului statelor europene in competitia globala. Abordarea flexibila de tip anglo-saxon e doar o exceptie care confirma regula…

Trei piloni sunt de baza intr-o societate (ca si intr-o profesie): legislatia, mecanismele de implementare ale acesteia si PRACTICILE.

In Romania avem o Constitutie care a consacrat institutia mediatorului inca din 1991, un standard ocupational al mediatorului din 2000, o ocupatie reglementata din 2001, o lege expresa din 2006 (mult prea mult si mult prea des “imbunatatita” pe parcurs), o reforma mica in justitie si articole din coduri (unele in vigoare, altele in asteptare…); s-a dat drumul chiar si la ordonante de urgenta…

Avem mecanisme de implementare a medierii in Romania, mecanisme aflate intr-o premanenta imbunatatire, in conditiile unui proces de consultare a partilor interesate in general si a corpului mediatorilor din ce in ce mai deficitar.

In practica, problema factorilor de decizie si a multor mediatori este ca nu reusim inca sa ne dezvoltam gandirea laterala (sa ”taiem” tipare ), sa intelegem si sa asimilam filozofia medierii, unde construirea increderii si implicit respectul intre partile interesate sunt

Mediatorul, jurist sau ne-jurist?

M P 0

Parlamentarii sunt alesi de cetateni sa voteze legi. Activitatea parlamentarului este o activitate legislativa, Parlamentul fiind puterea legislativa intr-un stat democratic. Parlamentarii creaza legi, discuta legi si proiecte de legi, amendeaza legi si proiecte de legi, si in cele din urma aproba, voteaza legi. Facand parte din corpul legiuitor al tarii am fi tentati sa spunem ca un parlamentar trebuie in mod necesar sa aiba cunostinte temeinice juridice, sa aiba o facultate sau un master in domeniul juridic. Dar observam, ca parlamentarii in majoritatea lor nu au studii juridice. Neavand studii juridice, cum discuta, cum dezbat ei legi, neavand structuri si rationamente juridice?

O intrebare cat se poate de pertinenta.

Dar pentru a da un raspuns concret si corect, trebuie sa analizam scopul mandatului parlamentarului. Parlamentarul este mandatat de cetatenii unei zone a tarii sa le reprezinte interesele si nevoile lor. Inca inainte de a fi ales intrunind numarul necesar de voturi, eventualii parlamentari promit diverselor categorii sociale carora le implora votul, satisfacerea nevoilor si intereselor lor. Astfel daca au o intrunire cu asociatiile de pensionari le promit marirea pensiilor (interesul major al oricarui pensionar); daca au o intrunire cu reprezentantii IMM-urilor le promit scutiri sau micsorari de diverse taxe, diferite avantaje economice (interes major pentru IMM-uri); daca au o intrunire cu taranii agricultori le promit marirea subventiei agricole si sustinerea lor in valorificarea produselor lor (interes major al fiecarui taran agricultor), etc. Altele sunt nevoile si interesele unui locuitor dintr-un colegiu din Delta Dunarii, altele ale unui locuitor din colegiul din judetul Covasna, altele interesele unui locuitor din zonele geografice defavorizate, etc. Observam asadar ca parlamentarul este mandatat de catre cetateni pentru a le reprezenta si pentru a le satisface interesele si nevoile lor colective locale si zonale. Cel putin la nivel teoretic, mandatul parlamentarului nu este de a scrie legi propriu-zis, ci de a concepe proiecte de legi, de a dezbate proiecte de legi prin prisma nevoilor si intereselor celor de la care au mandatul, si de a vota legi tinand cont de interesele cetatenilor pe care ii reprezinta. Iata de ce un parlamentar nu trebuie sa aiba studii juridice, deoarece interesele si nevoile comunitatilor fac parte din sfera umana a realitatii sociale de zi cu zi, si nu din sfera juridica, cu toate ca interesele si nevoile comunitatilor si oamenilor in particular pot fi traduse in acelasi timp in drepturi si obligatii colective sau particulare, individuale.

Am adus in discutie aceste aspecte deoarece mediatorilor li se striga in cor, de catre avocati si juristi, ca fara studii juridice nu pot media un caz, nu pot interveni intre doua parti intre care exista un litigiu. Fara studii juridice nu ai cum sa cunosti tu mediator economist, teolog, psiholog, cadru didactic, inginer –  dreptatea, justitia juridica. Nu ai cum. Sunt total de acord cu domnii avocati si cu domnii juristi si cu toate vocile care face aceste afirmatii. Sunt adevarate. Mediatorii nu infaptuiesc dreptatea juridica pe care doar sistemul judiciar o are ca obligatie fundamentala.

Sunt total de acord, insa cu o majora precizare:

INTERPRETARE versus … PERVERTIRE

M P 0

In loc de ,,moto”:      ,,Asta e măreţia dreptului, toate legile lasă loc de interpretare”

                                                                       Augustin Zegrean, 20 august 2012

Chiar asa sa fie? Inţelegerea şi respectarea legilor de către cetăţeni presupune un sistem juridic cu legi clare, coerente, neechivoce si stabile iar o lege confuza, cu una sau mai multe ,,portiţe” încurajează interpretarea subiectivă in functie de interesele personale sau de grup si, in final, conduce la nerespectarea ori ignorarea ei.

Pe de alta parte, oricât de bine ar fi elaborata o lege, aceasta nu poate să prevadă toate situatiile la care urmează să se aplice. In practica dreptului, cazurile particulare sau chiar lipsa de claritate a legii poate fi suplinită insa printr-o operatiune logico-rationala, obligatorie, care este definita ca  ,,interpretarea legii”. Prin aceasta se lamureste sensul si intelesul exact al dispozitiilor cuprinse in lege si se ofera si solutiile juridice corespunzatoare fiecarui tip de cazuri sau spete. In teoria generala a dreptului avem un capitol special referitor la interpetarea si aplicarea dreptului astfel ca voi trece rapid peste multele clasificari si criterii, retinand ca:

Dupa formă, interpretarea legii poate fi: oficială sau neoficială –in functie de puterea/forta juridica a interpretarii si literală, extensivă sau restrictivă- dupa rezultatul la care se ajunge prin interpretare;

Dupa  metoda folosită, cele mai importante sunt:

Litigiile de muncă prin mediere

M P 0

Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, un element care s-a evidențiat ca fiind de noutate constă în introducerea obligativității procedurii prealabile a informării cu privire la avantajele medierii. Deși consacrată legislativ încă din anul 2006, prin Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator („Legea Medierii”), medierea constituie încă o necunoscută atât pentru justițiabili, cât și pentru practicienii în drept, iar ca orice necunoscută în acest domeniu, creează impresia de inutilitate, de îngreunare a actului de justiție.

Cu scopul degrevării activității instanțelor de judecată și a eficientizării la maxim a actului de justiție, Legea Medierii a fost modificată prin Legea nr. 115/2012 în sensul introducerii obligativității procedurii prealabile a informării cu privire la avantajele medierii la o serie de litigii care au fost considerate nu de o importanță mai mică față de alte potențiale litigii, ci pentru care s-a considerat a fi mai oportună soluționarea conflictului prin buna înțelegere a părților decât prin deducerea acestuia instanțelor de judecată spre soluționare.

Printre litigiile pentru care s-a instituit obligativitatea îndeplinirii unei astfel de proceduri prealabile se regăsesc litigiile de muncă. Astfel, conform art. 60 ind. 1 alin. 1 lit. e din Legea Medierii modificată, în litigiile ce pot face obiect al medierii, părțile și/sau partea interesată, după caz, sunt ținute să facă dovada instanței de judecată că au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii: în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă.

Așadar, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, în litigiile individuale de muncă privind încheierea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă născute între salariați și angajatori, va fi obligatorie parcurgerea unei etape prealabile introducerii cererii de chemare în judecată, anume informarea cu privire la avantajele medierii.

Înainte de a analiza în ce constă în concret această ședință de informare și ce presupune ea, este necesar să

Leziunea civila în mediere

M P 0

Leziunea civila este un viciu de consimtamant care consta in stabilirea la momentul incheierii unui contract a unei prestatii de o valoare considerabil mai mare, de catre o parte in detrimentul celeilalte parti cu care contracteaza. Leziunea civila este un viciu de consimtamant intrucat partea care o produce profita efectiv de starea de nevoie, de lipsa de experienta, ori de lipsa de cunostinte a partii care sufera paguba. Legea prezuma, asadar, ca partea care sufera paguba nu ar mai fi contractat cu cealalta parte daca cunostea intentia de pagubire a acesteia. Leziunea intervine ca un instrument de echitabilitate in circuitul juridic civil si comercial, atunci cand una din partile contractului este lipsita de experienta intr-un domeniu, nu are anumite cunostinte necesare unei contractari in cunostinta de cauza ori este intr-o stare de nevoie pe care o afiseaza celeilalte parti, iar aceasta profita considerabil de ea. Leziunea in vechiul Cod Civil era prevazuta doar pentru contractele pe care le efectuau minorii, ca un instrument de protejare a acestora. Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil leziunea poate fi incidenta in aproape orice contract, indiferent de varsta partilor.

Art. 1221 Noul Cod Civil enunta la alin1 ca exista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii, iar la alin. 2  se spune ca existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului. Asadar disproportia vadita este evaluata si in functie de scopul si natura contractului, si nu numai in functie de cele 3 cazuri in care se afla una din partile contractante. Nu orice contract va putea fi obiectul unei leziuni. Art. 1.224 Noul Cod Civil enunta ca nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte anume prevazute de lege. Ca si sanctiune, acest viciu de consimtamant poate duce la anularea in tot sau in parte a contractului, reducerea corespunzatoare a prestatiilor pana la un nivel echitabil intre ele, cat si la plata de daune interese in anumite conditii.

Dar cum poate interveni problema leziunii in mediere? La ce contracte care se semneaza la mediator poate fi vorba de o eventuala leziune?

Informarea prealabila obligatorie privind medierea, are doar avantaje

M P 0

Corelarea prevederilor din Legea Medierii cu cele ale noului Cod de Procedura Civila care va intra in vigoare de la 1 februarie 2013 a ridicat multe semne de intrebare deoarece instantele vor respinge orice actiune pentru care nu s-a indeplinit procedura informarii privind medierea, aplicand sanctiunea inadmisibilitatii.

Despre procedura informarii prealabile obligatorii a vorbit mediatorul Anca Lucia Stancu intr-o interventie la buletinul de stiri a postului de televiziune Transilvania Live.

In opinia mediatorului Anca Lucia Stancu: “ Informarea prealabila obligatorie,  are doar  avantaje, deoarece odata ce oamenii afla de solutia medierii,  nu vor mai avea doar varianta instantei.”

Intrebata daca medierea functioneaza in cauzele penale prevazute de lege,  Anca Lucia Stancu a afirmat ca din punctul ei de vedere, medierea intr-un caz penal ar fi chiar benefica. Exemplul pus in discutie a fost al unui violator, iar explicatia beneficiului vine din faptul ca raufacatorul daca si-ar privi victima in ochi, poate ar intelege cat rau a facut si ar incerca sa indrepte lucrurile prin asumarea responsabilitatii faptei sale si nerecidivare.

De cealalta parte activistele feministe, considera ca intalnirea cu violatorul, poate fi o experienta traumatizanta.

In replica, mediatorul Anca Lucia Stancu a afirmat ca