Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “mediere penala”

Pot chema mediatorul la penitenciar?

M P 0

Am fost ieri la Penitenciarul Rahova pentru o mediere penala, cu tatal faptuitorului si avocatul acestuia. La penitenciar ne-am dat intalnire si cu partea vatamata pentru a semna actele referitoare la mediere si pentru a primi despagubirea asupra careia s-a inteles cu tatal faptuitorului.

Este vorba de o fapta de medierea infractiunii de furt art 228 alin 1 si furt calificat art 229 alin 1 lit b pentru care faptuitorul a fost arestat preventiv. Evident ca timpul a fost scurt pentru realizarea procedurii de mediere pentru ca am fost contactata ca de obicei pe ultima suta de metri inainte de prima infatisare a faptuitorului in fata judecatorului. Eu am redactat rapid toate hartiile conform procedurii de mediere (solicitarea medierii, contractul de mediere, procesul verbal de prezenta, procesul verbal de inchidere a medierii, acordul de mediere pe hartie si CD). Le-am trimis spre verificare acordul de mediere avocatului si partii vatamate pe mail. Au mai fost cateva detalii de pus la punct inainte de forma finala a acordului de mediere.

Am transmis catre Penitenciarul Rahova o adresa prin care solicitam vizitarea faptuitorului impreuna cu partea vatamata pentru realizarea sedintei de mediere. L-am avertizat pe tatal faptuitorului ca s-ar putea ca penitenciarul sa nu-mi raspunda in timp util, adica in aceeasi zi si nici nu stiu daca va da lumina verde. Stiu ca exista un protocol intre penitenciare si Consiliul de Mediere in sensul ca penitenciarele permit vizitarea faptuitorilor in arest, de catre mediatori, in cadrul programului de vizitare, dar nu stiam daca au avut si situatii in care mediatorul tine sedinta de mediere, in arest, cu faptuitorul si partea vatamata. Si am plecat catre penitenciar inainte sa primesc raspunsul lor pe mail.

La penitenciar ni s-a spus ca mi-au trimis raspuns la solicitarea mea (recunosc ca nu ma asteptam sa fie atat de prompti!) si ca partea vatamata nu poate fi primita la vizita pentru ca nu este pe lista vizitatorilor programati. Daca doream sa facem mediere in arest, trebuia intai sa ma inscriu in audienta la comandantul penitenciarului si sa primesc intai aprobarea.

Impacare la mediator pentru lovire sau alte violente

M P 0

Medierea pentru lovire sau alte violente Stresul cotidian, mediul neprielnic, sau o educatie masculina excesiva pot fi numai o parte din cauzele ce pot face ca oameni de la care…

Impacare, penal, mediere.Medierea in procesul penal

M P 0

Posibilitatea obtinerii unei intelegeri in cadrul procedurii de mediere intre partea vatamata si faptuitor, fiind o institutie noua in tabloul juridic romanesc, este prezentata defectuos in spatiul public, fiind privita superficial si confundata adesea cu ideea de iertare a faptuitorului care astfel ajunge sa ramana nepedepsit pentru faptele sale.

Inainte de a explica detaliat acest fenomen, insist sa spun ca intelegerea intre partea vatamata si faptuitor nu vizeaza iertarea sau nepedepsirea faptuitorului, ci pedepsirea acestuia altfel. Prin urmare, medierea nu conduce la neaplicarea justitiei, ci la justitia restaurativa, aceea in care vinovatul plateste pentru faptele sale, la modul concret, fiind totodata pus in situatia de a fi determinat sa repare ceea ce a stricat.

Aparent noua, aceasta institutie isi are originea, asemenea intregului sistem de drept romanesc, in practicile intalnite in dreptul roman. Astfel, in Roma Antica, pentru delictele private nu era preavazuta ca prima masura o privare de libertate a faptuitorului pe cheltuiala statului, ci aplicarea unei amenzi concretizata intr-un bun sau o suma de bani ce era incasata de partea vatamata. In functie de gravitatea delictului, faptuitorul platea partii vatamate chiar si o suma de patru ori mai mare decat prejudiciul creat.

Ideea ce sta la baza justitiei restaurative este una in care interesele partii vatamate sa fie in centrul atentiei, iar pedepsirea faptuitorui sa inceapa cu determinarea acestuia sa repare, cat mai mult posibil, raul produs.

De cele mai multe ori, cand sunt mediatorul unor litigii ce au la baza fapte de natura penala, partea vatamata incepe discutia spunandu-mi ca nu doreste sa se impace cu faptuitorul. Intrebata ce doreste pentru acesta, raspunsul invariabil este: ”Sa plateasca pentru faptele lui!”.

Chiar daca, pentru inceput, prin ”sa plateasca”, partea vatamata se refera la sa suporte rigorile legii, ideea de baza este ca faptuitorul sa nu scape nepedepsit, trebuind sa plateasca pentru faptele sale.

Plata aceasta poate avea mai multe forme. Sa incepem cu:

Mediere penala la standarde europene

M P 0

Medierea penala in Romania este posibila in baza articolelor 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006, articole care compun Sectiunea a II-a, Cap. 6 din Lege, sectiune intitulata ”Dispozitii speciale privind medierea in cauzele penale”. De asemenea, art. 16, art. 81 si art. 83 din Noul Cod de procedura penala stipuleaza dreptul la un mediator pentru inculpat si persoana vatamata, precum si efectele procesual penale ale unui acord de mediere penala. DIRECTIVA 2012/29/UE a Parlamentului European si a Consiliului reglementeaza cadrul medierii penale ca procedura de justitie reparatorie, stipuland cateva linii directoare pentru practicienii medierii penale, dar si pentru state in ceea ce priveste incurajarea medierii penale si promovarea politicilor pentru implementarea justitiei reparatorii, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Penal si Noului Cod de Procedura Penala, medierea penala capata o nota distincta si efectiva, atat prin largirea perspectivei medierii penale – aceasta putand fi posibila oriunde exista un prejudiciu cauzat unei persoane fizice sau juridice -, cat si prin stipularea in mod expres a efectelor unui acord de mediere in aceste cazuri. 

Privitor la confuzia impacarii cu medierea penala ca institutii procesual penale, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat prin Decizia nr. 9/2015 ca medierea penala este o institutie procesual penala diferita de institutia impacarii, avand conditii de desfasurare si proceduri distincte, asemanandu-se doar ca efect procesual in unele cauze penale.

Ce urmareste medierea penala este, cu prioritate, repararea prejudiciului ori raului produs de o infractiune, in cele mai bune conditii. Prejudiciul ori raul produs de o infractiune este suferit de persoana vatamata. Daca pe legislatiile penale anterioare persoana vatamata nu avea un cuvant greu de spus, fiind doar cea care sesiza fapta penala organelor judiciare, deseori fiind tinuta in umbra procesului penal si nerecuperandu-si prejudiciile cauzate de faptele penale, in noua legislatie, persoana vatamata este in centrul procedurilor penale, prin instrumentul medierii pus la dispozitia ei si a faptuitorului.

Persoana vatamata este repusa in drepturile ei procesuale prin medierea penala. Ne referim la drepturile ei procesuale raportate la recuperarea prejudiciului cauzat de fapta, singurul interes major al victimei. Desi unele persoane vatamate doresc sa fie active si in procedurile penale pentru tragerea la raspundere penala a faptuitorului – ca interes principal -, in practica, marea majoritate a persoanelor vatamate au ca interes principal recuperarea prejudiciilor cauzate de faptele penale. Cu alte cuvinte, nu ma pot gandi ca inculpatul x va lua 7 ani de puscarie atata vreme cat eu – persoana vatamata – am de recuperat 30.000 de euro de la el, bani cu care am fost inselat. Vreau cu precadere banii inapoi. Orice persoana vatamata gandeste asa, indiferent de situatia procesuala ori materiala a inculpatului. Daca merge la inchisoare, se prea poate sa nu aiba nimic pe numele lui si eu raman cu prejudiciul nerecuperat, cu o sentinta definitiva si executorie, platesc onorarii avocatiale, expertize, cheltuieli legate de executarea silita si nu am ce executa (de cele mai multe ori, condamnatii nu au bunuri executabile care sa indestuleze prejudiciul). Asadar, costul cu durata procesului, costul cu bani pentru avocati ori expertize, costul cu executarea si toate costurile emotionale aferente aduc victima in stadiul de neputinta. Spre deosebire de procesul penal, costurile financiare ale medierii penale pentru persoana vatamata sunt minimale, deoarece plata medierii se face cu precadere de catre inculpat.

Medierea penala focuseaza in principal aici, in recuperarea prejudiciilor cauzate de infractiuni, in cele mai bune conditii si cu cele mai mici costuri.

Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive

M P 0

Voi descrie in cele ce urmeaza, pe scurt, conditiile impacarii si conditiile acordului de mediere, pentru a putea observa diferenta celor doua institutii atat privitor la conditiile de validitate in procesul penal, cat si la incidenta in etapele procesual penale. Acest articol survine ca urmare a unor probleme intampinate in practica cu acordurile de mediere depuse de biroul nostru la dosarele penale – in baza obligatiei din art. 70 din Legea Medierii, acorduri de mediere ce au fost confundate cu impacarea chiar de catre judecatori. Confuzia dintre impacare si acordul de mediere este inca existenta printre mediatori, avocati, juristi si magistrati. In cele ce urmeaza, prin sumara analiza pe care o voi face, voi evidentia diferentele dintre cele doua institutii, ce au un rol foarte mare in derularea procesului penal.

Conform art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (Legii medierii n.n.). Asadar, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in art. 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67-70 coroborate cu art. 56 din Legea Medierii nr. 192/2006.

Asa cum art. 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr. 192/2006.

A. Impacarea Penala

Impacarea este o institutie penala binecunoscuta practicienilor dreptului, fiind aplicata si in vechile reglementari penale.
Conditiile impacarii in noua legislatie penala sunt:
1. aceasta poate interveni in cazul infractiunilor urmarite din oficiu, daca legea o prevede expres;
2. inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila;
3. impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata, absoluta, expresa si directa intre suspect si persoana vatamata. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 27/2006 stipuleaza ca „incetarea procesului penal in cazul infractiunilor pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala poate fi dispusa de instanta numai atunci cand aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului si al persoanei vatamate de a se impaca total, neconditionat si definitiv, exprimat in sedinta de judecata de aceste parti, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin inscrisuri autentice.”;
4. are efecte daca este facuta pana la citirea actului de sesizare a instantei;
5. la persoanele fara capacitate de exercitiu, impacarea se face exclusiv de reprezentantii lor legali, iar la persoanele cu capacitate de exercitiu restransa, doar cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege;

Impacarea cu infractorul la mediator

M P 0

Posibilitatea obtinerii unei intelegeri in cadrul procedurii de mediere intre partea vatamata si faptuitor, fiind o institutie noua in tabloul juridic romanesc, este prezentata defectuos in spatiul public, fiind privita…

Care este diferenta intre impacarea penala si Acordul de mediere penala?

M P 0

Impacarea penala si Acordul de mediere penala – note si conditii distinctive

Voi descrie in cele ce urmeaza, pe scurt, conditiile impacarii si conditiile acordului de mediere, pentru a putea observa diferenta celor doua institutii atat privitor la conditiile de validitate in procesul penal cat si la incidenta in etapele procesual penale. Acest articol survine ca urmare a unor probleme intampinate in practica cu acordurile de mediere depuse de biroul nostru la dosarele penale – in baza obligatiei din art 70 din Legea Medierii, acorduri de mediere ce au fost confundate cu impacarea chiar de catre judecatori. Confuzia dintre impacare si acordul de mediere este inca existenta printre mediatori, avocati, juristi si magistrati. In cele ce urmeaza, prin sumara analiza pe care o voi face, voi evidentia diferentele celor doua institutii ce au un rol foarte mare in derularea procesului penal.

Conform art 16 lit g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (legii medierii n.n.). Asadar impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in  art 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67 – 70 coroborate cu art 56 din Legea Medierii nr 192/2006.

Asa cum art 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr 192/2006.

  1. A.    Impacarea Penala

Impacarea este o institutie penala binecunoscuta practicienilor dreptului, fiind aplicata si in vechile reglementari penale.
Conditiile impacarii in noua legislatie penala sunt:

Provocari judiciare în domeniul medierii penale

M P 0

Medierea penala este reglementata de art 67-70 din Legea Medierii nr. 192/2006. Medierea unei infractiuni se poate face cand respectiva infractiune are si forma unui conflict intre doua sau mai multe persoane. Altfel spus, cand in compunerea infractiunii avem minim un faptuitor si minim o persoana vatamata, respectiva infractiune devine mediabila tocmai in baza raportului conflictual intre faptuitor si persoana vatamata. Conflictul (generat de fapta) dintre acestia este mediabil, indiferent de incadrarea juridica, medierea si acordul de mediere avand diverse efecte procesual-penale[1] in functie de infractiunea care va fi stabilita de procuror ori judecator.

Conditiile de validitate si valabilitate ale acordului de mediere sunt stabilite in mod generalist de Legea medierii. Acordul de mediere penala sau civila poate fi afectat de termene si conditii si contine toate clauzele convenite de parti in urma discutiilor din mediere. Intelegerea partilor ca urmare a medierii trebuie sa nu contina prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice. Acestea sunt conditiile stabilite de art. 58 din Legea mai sus amintita, conditii suficiente ca acordul de mediere penala sa fie valid si valabil din punct de vedere procesual penal.

In urma medierilor penale desfasurate in biroul nostru de mediere, odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, am intampinat in practica urmatoarele probleme judiciare, ivite in urma depunerii acordurilor de mediere si proceselor verbale de inchidere a medierii la dosarul parchetelor ori instantelor, dar si pe parcursul procedurilor de mediere penala:

1. Cererea din partea procurorului sau judecatorului a unei declaratii notariale de impacare atasata acordului de mediere, pentru ca acesta sa fie valid si luat in considerare. Din punctul meu de vedere, art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza in mod clar ca acordul de mediere incheiat in conditiile legii medierii duce la incetarea procesului penal, fiind institutie juridica distincta de impacare ori de retragerea plangerii penale. Acordul de mediere penala semnat de parti si de mediator (care il si stampileaza) este valid si valabil fara autentificare notariala si fara nici o alta declaratie a partilor, atat timp cat din continutul lui reiese clar ca partile s-au inteles intr-un anume fel, s-a stipulat ca nu mai au nici o pretentie una de la alta si si-au solutionat in totalitate conflictul dintre ele. Acordul de mediere este un contract civil exclusiv al partilor, avand forta juridica a unui inscris sub semnatura privata, semnatura si stampila mediatorului nedandu-i vreo forma oficiala ori putere publica, mediatorul nefiind investit cu atributii oficiale. Daca vreun judecator sau procuror au dubii/suspiciuni ca acordul de mediere nu este al partilor pot introduce actiune in fals si apoi se va putea dovedi daca suspiciunea lor a fost intemeiata sau nu. Pana la proba contrarie, acordul de mediere penala este un document valid si valabil si procurorul si judecatorul sunt obligati de art. 16 NCPP sa ii dea efectul pe care legea il cere. Asadar, cerinta unei declaratii notariale de impacare este o eroare din punctul nostru de vedere, acordul de mediere neavand de a face cu institutia impacarii (si conditiile ei) asa cum e stipulata in NCPP.

Medierea penală – măsură de protecție a victimelor

M P 0

Medierea penala a prins contur in practica din Romania, mai ales, odata cu intrarea in vigoare a Noilor Coduri Penale, Coduri ce instituie o justitie penala restaurativa in locul celei opresive. In noua paradigma penala, rolul procesual al victimei este restabilit, persoana vatamata avand mai multa putere procesuala in a-si atinge si indestula interesul legitim de reparare a raului produs de fapta penala.

Rolul mediatorului in medierea penala este acela de a mijloci negocierea unei intelegeri amiabile intr-un conflict penal. Rolul mediatorului de infractiuni este acela de a facilita comunicarea dintre faptuitori si victime, dar sctrict in ceea ce priveste o solutie amiabila la conflict.

Mediatorul nu are rol de impaciuitor, asa cum gresit se interpreteaza in practica judiciara si nu numai, ci are rol de a prelua punctele de vedere privind o solutie amiabila si a le prezenta persoanelor implicate in astfel de conflicte, asta deoarece se stipuleaza in mod clar ca in materie penala medierea se finalizeaza cu o intelegere intre persoane. Intelegerea aceasta este mediata, mijlocita de un tert neutru si impartial, autorizat sa poarte discutii cu faptuitorul si persoana vatamata privind medierea ca procedura si efecte in dosarul judiciar, dar mai ales ca avantaje pentru fiecare dintre parti. Personele parti in medierea penala nu discuta o impacare, ci negociaza o intelegere la situatia conflictuala data.

Medierea penala este parte din procedurile justitiei restaurative-reparatorii, pe langa reparatie, cercurile de verdict, conferinta familiala, panelurile de discutii privind impactul faptei asupra victimelor, consiliul de reparatie a efectelor infractiunii asupra comunitatii, consiliile, reconcilierea victima-delicvent[1]. Dintre toate practicile, medierea penala pare a fi cea mai uzitata in lume.

In acest sens Directiva 2012/29/UE (document ce va trebui transpus in legislatiile nationale europene pana la 16 noiembrie 2015) descrie la art. 2 alin. 1 lit. d justitia reparatorie ca fiind “orice proces prin care victima si autorul infractiunii pot, in cazul in care consimt liber, sa participe activ la solutionarea problemelor generate de infractiune cu ajutorul unei terte persoane impartiale.” Observam ca directiva dispune clar ca procesul de mediere penala – proces ce este o componenta a justitiei reparatorii – este atributul exclusiv al mediatorului, doar acest profesionist fiind o terta persoana impartiala in conflict. Mediatorul este indrituit si indatorat a desfasura un proces de negociere a unei intelegere, in baza principiilor profesiei sale – neutralitate, impartialitate, echidistanta, independenta, transparenta si corectitudine.

Impacarea penala si Acordul de mediere penala – Diferente :

M P 0

Impacarea penala si Acordul de mediere penala – note si conditii distinctive
Voi descrie in cele ce urmeaza, pe scurt, conditiile impacarii si conditiile acordului de mediere, pentru a putea observa diferenta celor doua institutii atat privitor la conditiile de validitate in procesul penal cat si la incidenta in etapele procesual penale. Acest articol survine ca urmare a unor probleme intampinate in practica cu acordurile de mediere depuse de biroul nostru la dosarele penale – in baza obligatiei din art 70 din Legea Medierii, acorduri de mediere ce au fost confundate cu impacarea chiar de catre judecatori. Confuzia dintre impacare si acordul de mediere este inca existenta printre mediatori, avocati, juristi si magistrati. In cele ce urmeaza, prin sumara analiza pe care o voi face, voi evidentia diferentele celor doua institutii ce au un rol foarte mare in derularea procesului penal.
Conform art 16 lit g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (legii medierii n.n.). Asadar impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in art 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67 – 70 coroborate cu art 56 din Legea Medierii nr 192/2006.
Asa cum art 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr 192/2006.
A. Impacarea Penala