Medierea in timpul unui proces penal este posibila, pe latura penala, pentru un numar restrans de infractiuni, de la inceputul lunii februarie, de cand au intrat in vigoare Noul Cod penal (NCP) si Noul Cod de procedura penala (NCPP). Aceste infractiuni sunt cele pentru care este necesara plangerea prealabila sau pentru care este posibila impacarea. In schimb, pe latura civila, medierea in timpul unui proces penal este posibila pentru orice tip de infractiune, insa numai cu privire la pretentiile civile.
Incepand cu data de 1 februarie 2014, de cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, se aplica si dispozitiile Legii nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dand o importanta majora institutiei medierii penale.
Inainte de a incepe prima audiere in fata organelor judiciare, partilor si subiectilor procesuali principali trebuie sa li se comunice ca au dreptul la un mediator, asa cum este prevazut in art. 83, lit g, art. 101, alin 2, lit b, art. 112, alin 2, lit b din NCPP. In plus, victima si infractorul pot incheia intelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct intre ele, tranzactie, fie prin intermediul unui tert, mediator autorizat, conform dispozitiilor art. 23 alin 1 din NCPP.
Medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila
V-ar mai putea interesa si:
Efectele juridice ale medierii in procesele penale
Medierea ii ofera infractorului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere asupra actiunii sau inactiunii ce i se reproseaza, capacitatea de a constientiza gravitatea actiunii sale negative, raul produs victimei si, implicit, sansa de a-l repara.
Astfel, medierea in cauzele penale este benefica, atat pentru instante, cat si pentru partile aflate in conflict. Totusi, medierea nu se poate face daca victima nu poate accepta reconcilierea cu agresorul sau nu reuseste sa depaseasca emotional evenimentele care au declansat conflictul, ambele situatii nefiindu-i imputabile intrucat, din punct de vedere psihologic, aceasta nu se simte confortabil si nu are capacitatea deplina de a negocia direct cu cel care a tulburat-o intr-un mod violent.
Mai exact, pe de o parte, medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila, instanta pronuntand o hotarare de expedient. Latura civila a unui proces penal poate fi obiect al unui acord de mediere indiferent de natura infractiunii.
Pe de alta parte, medierea penala reprezinta o forma prin care se realizeaza justitia restaurativa si se bazeaza, in principal, pe dialogul dintre victima si infractor. In plus, medierea in cauze penale trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.
Acordul incheiat intre parti pe latura civila a procesului penal va conduce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar in latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstantele atenuante, avand ca efect reducerea pedepsei cu o treime. In plus, judecatorul poate sa dispuna eliberarea conditionata a celui inchis in penitenciar, inainte de executarea in intregime a pedepsei.
Acordul de mediere se incheia doar pentru infractiunile urmaribile
Acordul de mediere produce efecte cu privire la infractiunile urmaribile, la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea. In acest caz, incheierea unui acord de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte, atat pe latura civila, cat si pe latura penala.
In plus, partile pot apela la mediere in patru faze distincte: