Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “medierea penala”

Infracțiunea de lovire și amenintare la mediator

M P 0

Pe raza sectiei de politie este înregistrată o plângere încadrată de organele de cercetare penală la fapta de amenințare, lovire și alte violențe cu zero zile de îngrijiri medicale. Victima…

Dreptul la mediere

M P 0

Medierea in timpul unui proces penal este posibila, pe latura penala, pentru un numar restrans de infractiuni, de la inceputul lunii februarie, de cand au intrat in vigoare Noul Cod penal (NCP) si Noul Cod de procedura penala (NCPP). Aceste infractiuni sunt cele pentru care este necesara plangerea prealabila sau pentru care este posibila impacarea. In schimb, pe latura civila, medierea in timpul unui proces penal este posibila pentru orice tip de infractiune, insa numai cu privire la pretentiile civile.

Incepand cu data de 1 februarie 2014, de cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, se aplica si dispozitiile Legii nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dand o importanta majora institutiei medierii penale.

Inainte de a incepe prima audiere in fata organelor judiciare, partilor si subiectilor procesuali principali trebuie sa li se comunice ca au dreptul la un mediator, asa cum este prevazut in art. 83, lit g, art. 101, alin 2, lit b, art. 112, alin 2, lit b din NCPP. In plus, victima si infractorul pot incheia intelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct intre ele, tranzactie, fie prin intermediul unui tert, mediator autorizat, conform dispozitiilor art. 23 alin 1 din NCPP.

Medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila

V-ar mai putea interesa si:

Efectele juridice ale medierii in procesele penale

Medierea ii ofera infractorului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere asupra actiunii sau inactiunii ce i se reproseaza, capacitatea de a constientiza gravitatea actiunii sale negative, raul produs victimei si, implicit, sansa de a-l repara.

Astfel, medierea in cauzele penale este benefica, atat pentru instante, cat si pentru partile aflate in conflict. Totusi, medierea nu se poate face daca victima nu poate accepta reconcilierea cu agresorul sau nu reuseste sa depaseasca emotional evenimentele care au declansat conflictul, ambele situatii nefiindu-i imputabile intrucat, din punct de vedere psihologic, aceasta nu se simte confortabil si nu are capacitatea deplina de a negocia direct cu cel care a tulburat-o intr-un mod violent.

Mai exact, pe de o parte, medierea se va desfasura dupa regulile obisnuite in materie civila, instanta pronuntand o hotarare de expedient. Latura civila a unui proces penal poate fi obiect al unui acord de mediere indiferent de natura infractiunii.

Pe de alta parte, medierea penala reprezinta o forma prin care se realizeaza justitia restaurativa si se bazeaza, in principal, pe dialogul dintre victima si infractor. In plus, medierea in cauze penale trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.

Acordul incheiat intre parti pe latura civila a procesului penal va conduce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar in latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstantele atenuante, avand ca efect reducerea pedepsei cu o treime. In plus, judecatorul poate sa dispuna eliberarea conditionata a celui inchis in penitenciar, inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Acordul de mediere se incheia doar pentru infractiunile urmaribile

Acordul de mediere produce efecte cu privire la infractiunile urmaribile, la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea. In acest caz, incheierea unui acord de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte, atat pe latura civila, cat si pe latura penala.

In plus, partile pot apela la mediere in patru faze distincte:

Mediere in procese penale

M P 0

–Efectele juridice ale medierii in procesele penale Mediator pentru proces penal – Bucuresti Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și Noului Cod de procedură penală, vor intra…

Care sunt conditiile care pot media un conflict de natura penala

M P 0

Medierea unui conflict penal necesita intrunirea unui numar de factori esentiali in discutarea conflictului si solutiilor la conflict.

Medierea este un proces de solutionare a conflictului dintre persoana faptuitorului si persoana vatamata. Conflictul dintre aceste persoane este mediabil indiferent de incadrarea juridica a faptei, de modul ori conditiile de incriminare, de efectele pe care le poate avea un acord de mediere in dosarul penal.

Medierea unui conflict dintre doua sau mai multe persoane implicate in raportul conflictual penal, este posibila in anumite conditii speciale.

In primul rand o conditie este existenta faptei. Existenta conflictului in realitatea obiectiva. Stim prea bine ca la organele judiciare se fac fel si fel de plangeri, si printre ele se gasesc acuzati regi, presedinti, politicieni, oameni din secolele trecute, etc. Deasemeni unele din plangerile catre organele judiciare se adreseaza unor persoane vii, actuale, dar care nici pe departe nu au legatura cu cel care face plangerea ori cu fapta sesizata, fiind doar plangeri fantasmagorice, sicanatorii ori calomniatorii. Conditia existentei faptei este implinita daca recunaosterea acesteia de catre faptuitor este asumata in fata mediatorului prin acceptul medierii. O fapta presupusa nu poate fi mediata. O simpla invinuire nu poate face obiectul conflictului ca fond al unei medieri. Asumarea faptei in fata mediatorului nu este o asumare ori declarare a vinovatiei sale penale[1]. In fapt acest lucru este fiintial legat si de confidentialitatea discutiilor din mediere, discutii ce elimina orice ingerinta din timpul sau de dupa mediere a unor organe ori persoane judiciare. Deasemnei acordul de mediere nu trebuie sa fie considerat nici macar un indiciu al vinovatiei in sens penal, vinovatie care se stabileste in functie de conditiile obiective si subiective de savarsire ale faptei penale la momentul savarsirii acesteia, si nu in functie de asumarea consecintelor faptei care se imputa faptuitorului la momentul medierii. Existenta faptei si asumarea ei de catre faptuitor este o prima conditie in medierea penala.

A doua conditie este existenta si admiterea reciproca a persoanelor din conflict. Acceptarea medierii presupune acceptarea unui dialog pentru solutii amiabile, de catre cei implicati intr-un conflict. In medierea civila deseori o parte din conflict neaga conflictul spunand ca ea nu este implicata in nici o problema, ca nu are nici o disputa cu nimeni desi cererea de divort este pe masa, ori cererea de chemare in judecata pentru nu stiu ce drept este in derulare… Negarea conflictului penal ar insemna o negare a calitati persoanei in conflict de catre chiar acea persoana. Negarea poate fi ori a victimei, „nu am eu treaba domnul mediator”, „nu tine de mine”, ori de catre faptuitor „nu am facut nimic”, „nu am nici un conflict cu acea persoana”. Aceste fapte se intalnesc in medierea penala dar si civila, si sunt primele divergente pe care meditaorul trebuie sa le regleze ca medierea sa se poata desfasura. Acceptarea conflictului de catre persoanele implicate pune in pozitie de „start mediation” procesul de analiza a conflictului.

A treia conditie este dorinta expresa a persoanelor de a media situatia conflictual-penala sub toate aspectele ei. Autodeterminarea celor din conflict pentru mediere survine in urma discutiilor preliminare a mediatorului cu partile din conflict. Discutiile preliminare din mediere privesc conditiile de mediere, efectele medierii si contractului de mediere (suspendarea urmaririi penale ori a judecatii – suspendarea in baza art 312 alin 3 NCPP pentru faza de urmarire si in baza art 367 alin 3 NCPP pentru faza de judecata), efectele unui acord de mediere in cazul lor. Discutiile preliminare totalizeaza etapa denumita in practica sub forma de sedinta de informare privind medierea.

Cu ce ajuta medierea in procesul penal ?

M P 0

Noile prevederi din materia penala, care au intrat in vigoare la 1 februarie, au modificat modul in care se face medierea in procesele penale. Astfel, efectele produse de acordul de mediere incheiat sunt de doua feluri, in functie de tipul infractiunilor comise.

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal (NCP) si noului Cod de procedura penala (NCPP)la 1 februarie 2014, se aplica si dispozitiile din Legea nr. 255/2013 care a modificat Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltand in mod substantial institutia medierii penale.

Potrivit art. 67 alin.1 din Lege nr 192/2006, medierea in timpul unui proces penal ar fi posibila in latura penala pentru un numar restrans de infractiuni, anume cele cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea, iar in latura civila este posibila pentru orice infractiune, dar numai cu privire la pretentiile civile, prin art. 23 alin.1 din NCPP.

Care sunt optiunile intr-un proces penal

In procesele penale, mediere este de doua feluri: civila si penala.

Medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta, in fapt, o tranzactie intermediata de mediator care priveste doar despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci, eventual, va influenta solutia pe fondul actiunii penale. Se poate incheia un astfel de acord pentru orice fel de infractiune.

Medierea penala este o practica restaurativa care presupune dialogul victima - infractor, dar niciuna dintre parti nu poate fi constransa sa apeleze la mediere. In plus, in cazul medierii penale din timpul procesului, partile nu sunt obligate sa se informeze anterior cu privire la mediere si nu exista nicio sanctiune pentru neparcurgerea acestei proceduri.

Aparent, medierea penala ar fi posibila doar pentru infractiunile pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr 192/2006. Atata timp cat, ca urmare a comiterii infractiunii, exista si victima, persoanele/partile pot incheia un acord de mediere prin care sa ajunga la intelegere asupra unor multiple aspecte.

Cand se aplica acordul de mediere in penal ? 

Medierea în cauzele penale pune în centrul atentiei victima

M P 0

Ciprian Frandes, consilier al doamnei deputat Alina Gorghiu, a discutat cu noi despre medierea penala.

MediereNet: Care este diferenta intre medierea penala si instrumentarea clasica a unui dosar penal?

Ciprian Frandes: Principala diferenta consta în faptul ca medierea penala pune în prim-plan victima, în timp ce procesul penal protejeaza, prin principiile sale, persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni. În cadrul unui proces penal victima are un rol secundar, mai putin important, punandu-se accentul în mod deosebit pe administrarea probelor, în vederea aflarii adevarului. Deci, rolul central în cadrul procesului penal îl ocupa în realitate, procurorul, avocatii si instanta.
MediereNet: La ce fel de spete penale se poate folosi medierea?
Ciprian Frandes: Dispozitiile privitoare la medierea penala sunt prevazute în art. 67-70 din Legea 192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si se refera la infractiunile prevazute de Codul penal precum si în legi speciale, în cazul carora retragerea plangerii penale sau împacarea partilor înlatura raspunderea penala. Astfel, vorbim despre infractiuni precum amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, furtul la plangerea prealabila, etc.
Trebuie precizat faptul ca desi medierea este posibila în ceea ce priveste latura penala a procesului penal doar în situatiile mentionate anterior, daca persoana vatamata s-a constituit si parte civila, în ceea ce priveste daunele materiale sau morale este posibila medierea.
MediereNet: Care sunt beneficiile folosirii medierii in cauzele penale?
Ciprian Frandes: Dupa cum am precizat anterior, medierea în cauzele penale pune în centrul atentiei victima, interesele acesteia, sentimentele ei si îi ofera posibilitatea de a-si valorifica aceste interese si de a-si exprima sentimentele într-un cadru sigur, confidential .
Sedintele de judecata sunt publice, iar administrarea probelor  în cadrul procesului penal supune victima la noi suferinte obligand-o sa povesteasca unor straini, amanunt cu amanunt, momentul si modalitatea de savarsire a faptei.
MediereNet: Se poate folosi medierea in cauzele penale enuntate mai sus si in acest moment?
Ciprian Frandes: Medierea penala exista înca din 2006, fiind prevazuta în Legea 192/2006. Pana la momentul aparitiei Legii 192/2006, desi nu exista aceasta posibilitate din punct de vedere formal, în multe situatii victima se întelegea cu faptuitorul în afara unui proces penal sau civil (vorbesc despre acele situatii cand victima cere despagubiri  pe cale separata). Chiar daca dispozitiile art. 601 lit. g) din Legea 192/2006, astfel cum a fost modificata prin Legea 115/2012 si OUG 90/2012 care faceau referire la sedinta de informare in materie penala au fost amanate pana la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, dispozitiile art. 67-70 din Legea 192/2006 au ramas in continuare in vigoare si prin urmaremedierea in materie penala este posibila si la acest moment.
MediereNet: Informarea cu privire la mediere in materie penala este gratuita? Se poate apela la ea chiar daca nu este inca obligatorie?