Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “Noul Cod de procedura civila”

Când suntem scutiţi de plata taxei de timbru ?

M P 0

Iată un amănunt deloc de neglijat: taxa de timbru! Vestea bună este că, cererea adresată instanţei, privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din Acordul de Mediere, este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în anumite cazuri.

Raportat la noile dispoziţii ale Codului Civil şi la dispoziţiile din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de Mediator, modificată şi completată prin Legea nr.115 din data de 04 iulie 2012, “dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

Dacă părţile ajung să soluţioneze litigiul prin procedura medierii şi să încheie un Acord Mediat, atunci se pot adresa, fie notarului public, fie instanţei judecătoreşti pentru a cere consfinţirea înţelegerii lor, fie printr-un act autentic, fie printr-o hotărâre judecătorească.

Judecătoria competentă să consfinţească Acordul de Mediere este cea din circumscripţia în care îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, oricare dintre părţi, sau judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat Acordul de Mediere.

Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în cameră de consiliu şi constituie titlu executoriu.

Potrivit practicii deja înregistrate de instanţele judecătoreşti, dacă părţile ajung la un Acord de mediere înainte de a se adresa instanţei de judecată, instanţa nu va mai solicita plata taxei de timbru, dar numai în anumite cazuri.

Astfel, sunt scutite de plata taxei de timbru, înţelegerile părţilor rezultate din Acordul de Mediere :

Medierea conform noului Cod de procedură civilă

M P 0

Preambul

Despre mediere, au fost scrise o serie de lucrări, în marea lor majoritate în format online[1], la care vom face referire parțial, în cele ce urmează, însă prea puțin a fost abordată problema unor implicații procesuale ale acestei instituții în contextul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă. În cele ce urmează, ne-am propus să formulăm câteva întrebări pe care practicianul dreptului și justițiabilul deopotrivă și le vor pune în viitorul apropiat și să încercăm să oferim câteva răspunsuri.

1. Mediere obligatorie versus mediere facultativă

1.1 Obiectul medierii

Pentru a determina obiectul medierii, cu alte cuvinte, cazurile în care părțile pot recurge la mediere și, dintre acestea, pe acelea în care medierea este obligatorie, trebuie să coroborăm dispozițiile art. 2 cu cele ale art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, modificată și completată[2].

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (5) din legea medierii, părțile pot recurge la mediere atunci când este vorba despre drepturi de care ele pot dispune. Alin. (4) al aceluiași articolexclude din obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau alt mod admis de lege. Noul Cod civil[3], în dispozițiile referitoare la domeniul de aplicare a contractului de tranzacție, deși nu arată expres ce poate constitui obiect al acestuia, reglementează cazurile exceptate, acestea fiind capacitatea sau starea civilă a persoanelor, precum și drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii. Per a contrario, obiectul contractului de tranzacție îl constituie drepturi de care părțile pot dispune. Comparând conținutul textelor din cele două acte normative, constatăm cu ușurință că ele nu diferă decât sub aspectul formulării, nu și acela al reglementării.

Rezumând, părțile pot recurge la mediere ori de câte ori este vorba despre drepturi de care acestea pot dispune.

Art. 31 din legea medierii prevede că mediatorul trebuie să cunoască ce drepturi nu pot face obiectul medierii și, în cazul acestora, are obligația de a refuza medierea.

1.2. Momentul în care părțile pot recurge la mediere

Ca și în cazul tranzacției, acestea pot recurge la mediere pentru a preîntâmpina un litigiu, pentru a stinge un litigiu sau, chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau în situația existenței unui alt titlu executoriu, pentru a conveni asupra modalității de executare a obligației cuprinsă în acesta, deci inclusiv în faza executării silite [art. 2.267 NCC, alin. (1)].

1.3. Ședința de informare obligatorie

1.3.1. Ședința de informare prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată

Obligatia judecatorului de a indruma partile catre mediere

M P 0

Noul Cod de procedura civila, prin care se urmareste asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor, concomitent cu îmbunatatirea calitatii actului de justitie, a intrat în vigoare vineri, 15 februarie, dupa mai multe modificari ale termenului, în contextul pregatirilor pentru implementare.

Scopul esential al noului cod este “crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public”, dupa cum se arata în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Solutiile legislative din noul cod vizeaza astfel asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor, concomitent cu îmbunatatirea calitatii actului de justitie.

Totodata, în scopul degrevarii instantelor de judecata, ceea ce ar avea consecinte nemijlocite asupra duratei de desfasurarea a procedurilor judiciare, codul prevede în sarcina judecatorului obligatia de a îndruma partile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de solutionare a litigiilor, pe durata desfasurarii acestei proceduri judecata fiind suspendata.

Potrivit initiatorilor, dispozitiile noului Cod de procedura civila urmaresc sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile si accelerarea procedurii, inclusiv în faza executarii silite.

În egala masura, actul normativ raspunde si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Pentru asigurarea pe viitor a previzibilitatii normei de procedura civila si evitarea unor evenimente legislative care sa surprinda sau sa genereze confuzii atât în rândul justitiabililor, cât si al judecatorilor, noul Cod de procedura civila contine dispozitii normative clare referitoare la aplicarea legii de procedura, înlocuind principiul actual al aplicarii imediate a noii norme procedurale cu acela potrivit caruia dispozitiile noii legi de procedura civila se aplica numai pentru procesele si executarile silite începute dupa intrarea în vigoare a acesteia. Principiul este detaliat prin câteva dispozitii univoce referitoare la legea aplicabila în caz de casare cu trimitere, în cazul administrarii probelor si în cazul exercitarii cailor de atac, situatii în care legea veche supravietuieste alaturi de legea noua, ramânând sub imperiul ei cauzele aflate în curs de solutionare la data intrarii în vigoare a legii noi.

Codul contine, totodata, si

Suspendarea procesului de judecător pentru neparcurgerea sedinței de mediere

M P 0

Obligativitatea parcurgerii unei sedinte de informare privind medierea de catre partile unui litigiu intra in vigoare incepand cu 15.02.2013.

Sedinta de informare privind medierea este dispusa justitiabililor de catre legiuitor in “vederea solutionarii prin mediere” a litigiilor acestora. Sedinta de informare este gratuita pentru parti deoarece se desfasoara in afara procesului de mediere propriu-zis. Mediatorul poate percepe onorariu doar pentru activitatea din procesul de mediere, proces care incepe in toate cazurile dupa parcurgerea sedintei de informare, moment in care partile decid daca aleg medierea, in caz afirmativ semnandu-se contractul de mediere, in caz contrar dand partilor un Certificat de Informare.

In cadrul sedintei de pregatire a medierii, mediatorul explica partilor ce inseamna in fapt procesul de mediere, rolul partilor, rolul mediatorului, avantajele si beneficiile medierii in cazul lor, valoarea juridica a acordului de mediere in cazul ajungerii la o solutie, regulile de procedura in mediere, principiile fundamentale in mediere. Toate aceste aspecte au loc in urma si in baza unei analize a conflictului partilor, analiza facuta de mediator impreuna cu toate partile conflictului, atat pentru a se respecta principiile de neutralitate si impartialitate, dar mai ales pentru o intelegere concreta a beneficiilor utilizarii acestei proceduri in conflictul lor.

Medierea nu este obligatorie, partile putand alege, dupa sedinta de informare – ori medierea, ori instanta de judecata, ori calea arbitrajului, ori alta metoda pe care ei o considera eficienta in cazul lor. Caracterul voluntar al medierii este fundamental procesului de mediere. Nimeni nu poate fi obligat – ca in mod voluntar sa ajunga la o solutie amiabila cu partea care este in litigiu, este un nonsens.

Obligatii privind activitatea judecatorului pe parcursul procesului civil, in ceea ce priveste medierea, sunt prevazute in art. 7 alin. 2, art. 21 alin. 1 si 2, art. 227 si art. 242 din NCPC, in art. 2, 6 si 60 indice 1 din Legea 192/2006 – Legea Medierii actualizata, cat si in art. 5 din Directiva Parlamentului European nr. 52/2008.

Dispozitii prezente in Noul Cod de Procedura Civila:

Sedinta de informare privind medierea, obligatorie din 15 februarie. Ce trebuie sa stii despre noua procedura?

M P 0

Incepand cu acest an, cei care vor sa inceapa un proces vor putea face acest lucru doar daca participa, in prealabil, la o sedinta de informare privind medierea. Aceasta obligatie a justitiabililor va intra in vigoare in 15 februarie, motiv pentru care AvocatNet.ro iti spune astazi tot ce trebuie sa stii despre noile dispozitii.

Legea nr. 115/2012, in vigoare din vara anului 2012, a modificat Legea medierii, instituind, printre altele, obligatia de a participa la o sedinta de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata. Concret, in actul normativ se arata, la art. 601, ca "in litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii". Prevederea urma sa intre in vigoare in 6 luni de la publicarea Legii nr. 115/2012 in Monitorul Oficial (9 iulie, n.red.), adica in 9 ianuarie 2013.

Totusi, acest termen a fost prorogat de Guvern, dupa ce un act normativ care stabileste ca sedinta de informare privind medierea va deveni obligatorie din 15 februarie a intrat vigoare. Este vorba despre Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 68 din 31 ianuarie, in care se precizeaza ca dispozitiile art. 60vor intra in vigoare in aceeasi zi cu Noul Cod de Procedura Civila, adica 15 februarie.

Acest lucru inseamna ca, incepand de vineri, se instituie obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta sau pana la termenul dat de instanta in acest sens, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii, adica prin dialog si negociere, a mentionat, la solicitarea AvocatNet.ro, Aniela Badita, Avocat Partener SCA Badita & Pop.

Pe de alta parte, Badita puncteaza ca nu toate cauzele sunt susceptibile de a fi solutionate prin mediere.

Concret,

Hotararea arbitrala trebuie prezentata judecatorului sau notarului in cazul anumitor litigii

M P 0

Noul Cod de procedura civila va intra in vigoare, oficial, din 1 februarie 2013, dupa ce ordonanta care prevede acest lucru a fost aprobata printr-o lege publicata marti in Monitorul Oficial. In plus, actul normativ aduce si completari Codului de procedura civila.

Legea nr. 206/2012 care aproba Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 44/2012, prin care s-a amanat intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila pana la 1 februarie 2013, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 762, din 13 noiembrie 2012.

Atentie! OUG nr. 44/2012 a intrat in vigoare la data publicarii, adica in 23 august 2012, insa, potrivit Constitutiei Romaniei, pentru a produce efecte juridice mai departe, trebuie sa fie aprobata prin lege de Parlamentul Romaniei.

Legea publicata marti in Monitorul Oficial nu doar aproba OUG nr. 44/2012, ci si modifica Codul de Procedura Civila, atat varianta actuala, cea republicata in Monitorul Oficial din februarie 1948, precum si varianta care va intra in vigoare in 2013, republicata in 2012. 

Concret, actul normativ

Noul Cod de Procedură Civilă poate să intre în vigoare la 1 februarie!

M P 0

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, participă, vineri, la Alba Iulia, la o întâlnire cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel Alba-Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Târgu-Mureş şi cu prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele din raza acestor curţi.

Cu acest prilej, Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat că noul Cod de Procedură Civilă ar putea intra în vigoare la 1 februarie, afirmând că a aflat că "atât Preşedinţia, cât şi Parlamentul vor depune toate eforturile astfel încât procedura să fie finalizată" până la acea dată, informează Mediafax.

Mona Pivniceru a declarat că noul Cod de Procedură Civilă ar putea intra în vigoare la 1 februarie dacă până la acea dată "legea care ar permite intrarea fără convulsii a codului în vigoare poate fi adoptată", relatează agenția Mediafax.

Pivniceru a explicat că, iniţial, Codul de Procedură Civilă a fost suspendat ca aplicare până la 1 februarie anul acesta, iar pentru ca noul cod să intre în vigoare la această dată ministerul a făcut un pachet legislativ care se chema "Propuneri legislative de degrevare a instanţelor de anumite cauze", pachet legislativ în care