Press "Enter" to skip to content

Posts tagged as “Vatamarea corporala”

Institutia MEDIERII in Noul Cod de Procedura Penala

M P 0

Cazurile in care se impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale 

a) fapta nu există;   (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu există probe că o persoană a săvârşit o infracţiune;

c) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

d) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;

e) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

f)  a fost retrasă plângerea prealabilă în cazul infracţiunilor pentru care  retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

g) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

h) există autoritate de lucru judecat;

i)  a intervenit un transfer de proceduri către un alt stat, potrivit legii.

Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

   (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

(2) Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

(3) În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, părţile pot administra probe.

Drepturile persoanei vatamate

Infractiunile ce pot face obiectul medierii

M P 0

In materie penala, medierea se poate face in cazul acelor infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. (art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006)

In considerarea acestor prevederi, apreciem ca prin incheierea actului de mediere persoana vinovata nu mai poate fi trasa la raspundere intr-un proces penal, practic prin acordul de mediere se inlatura raspunderea penala a persoanei vinovate.

Atentie! Potrivit art. 132 din Codul penal, impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge si raspunderea civila.

Care sunt aceste infractiuni?

O detaliere a infractiunilor la care se aplica medierea o puteti gasi in articolul:

La ce infractiuni se aplica medierea?

In prezent, Codul Penal prevede ca infractiuni pentru care retragere plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, urmatoarele:

MEDIEREA IN MATERIE PENALA

M P 0

Participarea la sedinta de informare obligatorie privind medierea in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala (Art. 60^1, lit. g.) a fost amanata pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala - cu sublinierea ca intreaga problematica a medierii in cauzele penale urmeaza a fi supusa dezbaterii parlamentare. Cu toate acestea este bine sa stim ca, pana la adoptarea altor reglementari, medierea ramane mijlocul alternativ de solutionare a conflictelor si litigiilor inclusiv pentru anumite fapte de natura penala.

În explicarea conceptului de ,,mediere in penal” trebuie sa subliniem ca, in cele mai multe din țările cu o civilizatie/democrație avansată și consolidată și-a făcut loc, în ultimele decenii - ca răspuns al societății civile moderne la sistemul punitiv al justiției penale, bazată pe urmărirea judiciară - conceptul de Justiție Restaurativă. Scopul principal, în lumina acestui nou concept, este acela de a repara  mai întâi prejudiciul cauzat victimei și după aceea de a pedepsi infractorul. ,,Justiția restaurativă urmărește echilibrarea preocupărilor victimei și cele ale comunității cu nevoia infractorului de a se reintegra în societate.”[1]

Ea funcţionează cu participarea efectivă a victimelor şi a comunităţilor implicate, prin analizarea faptelor, identificarea cauzelor conduitei delictuale şi definirea sancţiunilor. Scopul final al procesului restaurativ este restabilirea, pe cât posibil, a relaţiilor dintre victime şi agresori, în interiorul comunităţii căreia îi aparţin deopotrivă şi unii şi alţii.

Justiția restaurativă se bazează în principal pe Mediere, iar ,,medierea între victimă și infractor este cea mai utilizată modalitate de soluționare a conflictelor în sistemele de drept europene. In cadrul acestui proces, un tert independent si calificat ajuta partile sa discute cu privire la imprejurarile comiterii faptei si efectele produse si sa ajunga la un acord in cadrul caruia vor conveni asupra modalitatii de reparare a prejudiciului cauzat victimei”[2].

Din perspectiva celor de mai sus, in ceea ce ma priveste, declar ca nu o sa am vreo retinere de a media, inclusiv in cazul unei infractiuni de viol in forma simpla, atat timp cat acest lucru este prevazut de lege iar victima a acceptat (ori a solicitat) aceasta procedura.

Infractiunile pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penalainCodul penal roman sunt urmatoarele: