E prima sedinta de mediere, iar agresorul bate darabana pe biroul mediatorului. E si prima data când cei doi se întâlnesc. De la viol. Mediatorul e îmbracat office si empatizeaza cu victima, dar solidarizeaza, în spiritul afacerii, cu agresorul. Doar vrea împacare.
Ipotetic, asa ar arata o prima sedinta de mediere a unui viol în România. Legea Medierii (115/2012), adoptata anul trecut la initiativa deputatei liberale Alina Gorghiu, prevede obligativitatea partilor de a asista la o sedinta de informare asupra “avantajelor medierii” înainte de judecarea cauzei în fata instantei.
Asociatiile care lupta pentru drepturile femeii explica ce s-ar întâmpla daca s-ar ajunge la mediere? Violatorul, fata-n fata cu victima sa, încercând sa ajunga la o întelegere. Victima, fata-n fata cu violatorul, retraind la nesfârsit cosmarul violului. Contactul cu agresorul, chiar si în cazul unei simple sedinte de informare înseamna pentru victima o trauma în plus, spun psihologii.
Reprezentantii ONG-urilor sustin ca introducerea violului în legea medierii nu face decât sa minimalizeze gravitatea faptei, transformând violul dintr-o infractiune într-o disputa negociabila. În fond, daca victima ar accepta bani, de ce ar mai fi nevoie de mediere? “În mod categoric, medierea nu reprezinta o solutie acceptabila când vine vorba de viol”, sustin activistele pentru drepturile femeilor.
În România are loc un viol la 4 ore, conform statisticilor Politiei Române. Neoficial, spun psihologii, cazurile sunt mult mai multe, pentru ca victimele nu îndraznesc sa raporteze agresiunea. Din nefericire, coplesite de trairi, multe dintre femeile violate nu depun plângere.
Întâlnirea cu agresorul, retrairea traumei
Vasile Moldovan, psiholog în cadrul Asociasiei pentru Promovarea Femeii din România a explicat pentru Realitatea.net ce ar însemna întâlnirea cu agresorul pentru victima, dar si ce repercursiuni ar avea includerea violului în legea medierii.
“Introducerea violului în legea medierii este “o aberatie”, pentru ca înaintea demersului juridic, victima este dusa la mediere”. Ce înseamna acest lucru? “Accentuarea traumei”, spune vehement psihologul. “Vorbim despre femei traumatizate, care-si doresc ca agresorul sa fie pedepsit. Trauma psihica a violului te urmareste mult timp. Am avut un caz, o tânara care fusese violata în adolescenta. Dupa multi ani, dupa ce si-a refacut viata si s-a casatorit, ea si-a dorit ca agresorul sa fie pedepsit. Nu a fost vorba de bani. A vrut doar ca acesta sa fie pedepsit. În practica, noi, chiar si pe cazurile de violenta domestica, facem programarile separat la consiliere. Agresorul este chemat separat, pentru ca altfel nu fac decât sa retraiasca trauma. Medierea nu ar face decât sa expuna victima din nou la trauma”, a explicat Vasile Moldovan pentru Realitatea.net
De altfel, potrivit Asociatiei ARTEMIS din Cluj-Napoca, “relatarea repetata, începând cu persoanele de încredere, continuând cu specialistii – medic, asistent social, politist, procuror, iar în final judecatorul, o face adesea pe victima sa creada ca nu este crezuta sau e considerata responsabila, deci vinovata”.
“A introduce pe parcursul demersului juridic înca o faza – medierea, si înca o persoana – mediatorul, în fata careia victima sa fie expusa cu suferinta ei înseamna o traumatizare suplimentara, o umilinta în plus si o negare a dreptului fundamental de a i se face dreptate – prin conditionarea accesului la justitie/reparatie sociala, morala, de prezentarea la actul informarii cu privire la mediere”, spun reprezentantii Asociatiei ARTEMIS.
Mediatorii au prejudecati
De altfel,
