Anual, sume considerabile de bani sunt alocate de la bugetul de stat Justiției pe cele trei mari componente: bugetul Curților de Apel, bugetul Înaltei Curți de Justiție și Casație și bugetul Parchetelor. Contribuția pe cap de locuitor la acest buget variază în funcție de bugetul anual alocat între 31,366 euro în anul 2008 și 20,970 euro în anul 2011. Bugetul alocat Justiției depășește în ultimii ani în majoritatea cazurilor jumătate de miliard de euro, cu un maxim de 675 milioane de euro în anul 2008.
Creșterea calității actului de justiție prin degrevarea instanțelor este un „must have” în domeniul Justiției atât după standardele interne cât și după cele internaționale. Legea degrevării instanțelor adoptată recent nu face vorbire despre mediere, soluțiile propuse ca mijloc de realizare a scopului legii fiind de natură tehnică, fără a se face o corelare între cauză și efect la nivel de număr de procese aflate pe rolul instanțelor. Uneori, soluția este mult mai accesibilă nouă decât ne imaginăm și avem tendința de a o căuta, deși deja o avem.
Numărul anilor petrecuți în instanțe de cetățenii români este în multe cazuri direct proporțional cu numărul de ore în care prin mediere s-ar putea ajunge la o soluție avantajoasă pentru toți cei implicați. Justiția este un serviciu costisitor și antrenează costuri cu 95% mai mari din buzunarul cetățeanului decât medierea.
Dacă doar 10% din aceste sume ar fi economisite cu ajutorul medierii, statul ar putea folosi anual între 40 și 70 de milioane de euro pentru alte activități în care avem nevoie acută de finanțare. Pe rolul instanțelor există în prezent peste 4 milioane de procese, acestea antrenează costuri pe care în mod indirect, le suportăm fiecare dintre noi, în viața de zi cu zi. În condițiile scăderii numarului de procese de pe rolul instanțelor, ar exista beneficii pentru cetățeni, magistrați și stat. Este o soluție win-win-win! Inclusiv pentru Ministerul Finanțelor...