Posts tagged as “Zeno Şuştac”

Mediatorul în conflictele cu banca

Published august 29, 2013 by M P

Orice conflict poate fi rezolvat pe cale amiabilă, cu condiţia ca ambele părţi să-şi dorească acest lucru. O axiomă care te trimite cu gândul către rolul mediatorilor în conflictele financiare

«CEC Bank a inclus în contractele cu clienţii persoane fizice clauze speciale privind medierea», a spus Ramona Bratu, consilierul preşedintelui CEC, la Conferinţa „Medierea - răspunsul la problemele noastre“, organizată de NetworkEvents şi Capital săptămâna trecută. Este, până acum, singura bancă ce dă clientului posibilitatea atestată oficial de a apela la serviciile unui mediator în cazul în care apar probleme pe parcursul desfăşurării contractului de credit.

Cu siguranţă, nu va fi ultima instituție bancară ce face acest lucru.

„Pentru bănci, avantajele medierii sunt evidente, întrucât le ajută foarte mult în gestiunea riscului. Până la urmă, ne dorim să avem cu clienţii noştri o relaţie de afaceri pe termen lung“, continuă consiliera de la CEC. Până la urmă, este logic, ce bancă îşi poate dori musai un proces care să aducă în faţa publicului informaţii pe care le-ar fi dorit confidenţiale? Riscul de deterioare a reputaţiei este substanţial atunci când ajungi pe băncile tribunalului, fie că pierzi fie că, până la urmă, câştigi procesul. Tocmai acesta, explică Zeno Şustac, vicepreşedintele Consiliului Mediatorilor, este poate principalul atu al mediatoriului. „Faptul că un anumit contract rămâne secret este un lucru foarte important. Unele lucruri care se întâmplă în interiorul companiilor trebuie să rămână acolo“, a afirmat el. Că medierea ar putea fi o soluţie este de acord chiar şi avocatul Gheorghe Piperea, cel care reprezintă mai mulţi clienţi în procesele lor cu băncile.

Avocatul aminteşte însă şi de condiţiile ce ar trebui îndeplinite pentru ca medierea să funcţioneze. „S-a afirmat, printre altele, că medierea face din părţile unui litigiu nişte parteneri. Cred că la mediator mergi când recunoşti că ai o problemă. Exact ca atunci când mergi la psiholog. Nu poţi cere şi obţine ajutor de specialitate dacă nu îţi cunoşti problema şi nu o recunoşti. E onestitate faţă de tine însuţi şi temelia încrederii pe care vrei să o recâştigi“, a spus Piperea la evenimentul care a adunat peste 100 de participanţi, majoritatea mediatori.

Medierea funcţionează, informarea devine obligatorie

Numărul de ore în care poţi ajunge la o soluţie prin mediere este direct proporţional cu numărul de ani posibili petrecuţi în instanţă

Published iunie 20, 2013 by M P

Consiliul de Mediere a organizat recent o conferinţă de presă având drept temă noile prevederi legislative în domeniul medierii, intrate vineri în vigoare. “Noutatea constă în obligativitatea şedinţei de informare privind avantajele medierii în anumite tipuri de dispute. Această şedinţă de informare este extrem de benefică pentru cei care au posibilitatea de a decide fără să fie obligaţi să ia o anumită decizie ce este mai benefic pentru ei, un număr de ani petrecuţi în instanţă cu o soluţie incertă, niciodată nu ai certitudinea că vei câştiga ci există doar posibilitatea, s-au o soluţie obţinută în urma dialogului cu cealaltă parte în câteva ore s-au zile. De foarte multe ori numărul de ore în care poţi ajunge la o soluţie prin mediere cu cealaltă parte este direct proporţional cu numărul de ani posibili petrecuţi în instanţă, iar costurile sunt cu 95% mai scăzute decât urmare unui ciclu procesual întreg”, a spus Zeno Şuştac, vicepreşedinte al Consiliului de Mediere.
El a arătat că principalul beneficiu al medierii ar fi că nimeni nu îţi impune ce să faci cu propria ta viaţă, nimeni nu te judecă după un text de lege atâta timp cât tu ai capacitatea şi posibilitatea de a lua o decizie după propriile tale nevoi şi interese, însă cu respectarea cadrului legal. Un alt beneficiu ar fi că acela că partea construieşte soluţia, prin dialog împreună cu celălalt, soluţia este doar a lor, este una durabilă pentru că se ia această decizie de a ajunge la o înţelegere fără a fi forţaţi de nimeni, întrucât medierea este o procedură voluntară.
El a spus că sancţiunea inadmisibilităţii cererii pentru neparcurgerea procedurii de informare privind avantajele medierii

Zeno Șuștac: Medierea, calea europeană spre normalitate

Published aprilie 12, 2013 by M P

România işi aliniază legislatia la tendiţele europene în domeniu, propunînd un nou cadru legal în materia medierii începînd cu data de 1 februarie 2013, cadru modern şi perfect adaptat nevoilor părţilor şi sistemului juridic. Interesul presei faţă de mediere este in continuă creştere, cetăţenii fiind interesati de ce se va întâmpla in concret din luna februarie. Pentru o înţelegere corectă a noilor măsuri, câteva clarificări sunt necesare. Medierea este o şansă pentru cei care vor să evite calvarul petrecerii unui numar considerabil de ani prin instanţe în cautarea hotărârii judecătoreşti izbavitoare, care poate să vină târziu sau niciodată. Este nu în ultimul rând, o afirmare a responsabilităţii şi asumarii voluntare a unor decizii care pot să ne simplifice sau complice viaţă, să ne imbunătăţească sau deterioreze relaţiile cu cei din jurul nostru. Medierea presupune respect de sine şi respect pentru cei din preajma noastră.

De la începutul lunii viitoare, persoanele fizice şi persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, anterior deschiderii unui proces , în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în anumite materii. Dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii se va face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei. Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile vizate de lege. Părţile acordului de mediere (daca se ajunge la o intelegere materializata intr-un acord de mediere, dupa parcurgerea procedurii medierii) se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii.

Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi

Viitorul pe care medierea il are !

Published februarie 6, 2013 by M P

Reţeta e, aparent, simplă, în urma radiografiei de tip "bun, rău, urât", in cazul ADR: păstrezi şi dezvolţi ceea ce e bun, îndrepţi ce e rău şi elimini ceea ce e "urât". Şi lucrurile ar sta întocmai, dacă nu ar exista ceea ce Michael Leathes numeşte "dinozaurii" domeniului, practicanţii care şi-au însuşit progresiv acest nou câmp de aplicaţie, adjudecându-şi cele mai importante cazuri, ignorând nevoia de formare şi dezvoltare profesională a noilor sosiţi în ADR, chiar blocând noile talente, manifestându-se neloial în calitate de competitori pe o piaţă ce ar trebui să fie deschisă, lipsiţi de transparenţă, indiferenţi faţă de extinderea, plafonarea sau reducerea ariei de aplicare a propriei lor profesii. Natura umană, dar nu în faţetele ei cele mai nobile, generoase, aspirantă la un viitor mai bun, a creat mult-amintita cantonare ucigătoare în status quo, acel "după noi potopul" practicat de toţi marii prădători ai faunei profesionale cunoscute în istoria lumii. Pe bună dreptate, se atrage atenţia în prezentare, ADR are nevoie de un nou Big Bang, de un nou moment de explozie a dezvoltării, în lipsa căruia metehnele de comportament acumulate în practica secolului trecut, dar şi deficienţele evidente de tactică, îşi vor începe inexorabil opera de erodare, de diminuare a interesului profesioniştilor şi clienţilor deopotrivă, de sufocare progresivă, practică şi teoretică.

E nevoie de schimbare, dar rezistenţa la schimbare face parte din noi mai mult decât ne place să admitem. Pentru a ne aventura în posibil sau probabil, lăsând în urmă solul ferm al situaţiilor şi poziţiilor bine cunoscute, avem nevoie de raţionamente sigure, de motivaţii solide, capabile să ne determine să acceptăm schimarea de paradigmă. Şi nu în cele din urmă, avem nevoie de amestecul optim de viziune şi acţiune, sugerat de paremiologia niponă. Michael Leathes ne propune o viziune clară, şi spune domnia sa, realistă pentru rolul şi locul ADR în anul 2020: "Medierea şi celelalte procese de rezolvare consensuală a problemelor vor constitui principala cale de evitare, diminuare şi rezolvare a conflictelor, în întreaga lume". În acest moment,

Medierea în linșaj mediatic

Published februarie 1, 2013 by M P

Asist cu preocupare de câteva zile la o acțiune mediatică concertată de atragere a oprobriului public față de mediere, la o încercare de ducere în ridicol a acestei instituții solide cu nenumărate beneficii sociale.

Asocierea terminologică între mediere și infracțiunea de viol, faptă condamnată de întreaga societate românească, încearcă să disperseze o lumină nefavorabilă asupra instituției medierii cu tot dinadinsul. Existența medierii deranjează anumite medii iar acestea înțeleg să ia atitudine astfel, inventând și denaturând un adevar simplu: medierea este în slujba cetățeanului și nu împotriva lui, este o alegere și nicidecum o obligație.

Doresc să îmi cer scuze în aceste rânduri față de Statul român și de cetățenii săi pentru ca am încercat și voi încerca în continuare să:

- Economisim de la bugetul de stat zeci de milioane de euro necesari susținerii funcționării sistemului de justiție prin folosirea medierii pe scară largă

- Oferim alternativa rezolvării problemelor cetățenilor României prin procedura medierii cu o investiție de aproximativ 5% din costurile susținerii unui proces în instanță, conform celor mai recente studii europene

- Aderăm la o cultură mondială și europeană a dialogului constructiv, în acord cu recomandările și directivele europene adoptate la Bruxelles

- Oferim posibilitatea

Despre mediere in lume

Published ianuarie 19, 2013 by M P

În primăvara lui 1976, în Minnesota, Conferinţa Pound consemna naşterea metodelor alternative de rezolvare a conflictelor - ceea ce numim astazi pretutindeni ADR -, chema la o anticipare sistematică a viitorului noului domeniu şi, nu în ultimul rând, avertiza asupra pericolului cantonării în comoditatea status quo-ului, ca atitudine devastatoare pentru dezvoltarea acestuia. Ulterior, când termenul dedicat începuturilor Universului avea să facă furori printre comentatorii evoluţiilor ştiinţifice de toate tipurile, cei dedicaţi ADR aveau să reboteze Conferinţa Pound în momentul de "Big Bang" al noii discipline. Şi, cum comparaţiile şi trimiterile cele mai diverse îmbogăţesc comunicarea adeseori prea tehnică a unui domeniu sau altul al studiului arid, domnul Michael Leathes, despre ideile căruia continuăm să vă informăm în aceste rânduri, nu a ezitat să ne transporte în lumea ... filmului. Mai exact a celebrului spaghetti-western din 1966 al regizorului Sergio Leone, "Cel Bun, Cel Rău şi Cel Urât". Din fericire, în cazul considerentelor legate de metodele alternative de rezolvare a conflictelor nu se pune niciodată problema utilizării forţei pentru obţinerea unui rezultat, ba dimpotrivă! Prin urmare, Michael Leathes a rămas doar la titlul peliculei, decis, după această originală captare a atenţiei publicului, să ne devăluie care ar fi, în analiza domniei sale, părţile bune, rele şi, inevitabil, cele "urâte" ale ADR. Am pus cu de la noi putere cuvîntul "urâte" între ghilimele pentru că, deşi în acord cu autorul prezentării - care crede că pentru a anticipa sistematic viitorul acestui domeniu, e o condiţie sine qua non să construieşti pe fundaţia a ceea ce e bun, corectând sau eliminând ce e rău - nu există "urât" în domeniul ADR. Urâţenia e deloc sau foarte dificil de înlăturat, e un cuvânt cu greutate semantică prea mare. Ne vom opri aici cu aprecierile proprii, pe care ne vom permite însă să le anexăm la sfârşitul prezentării analizei fostului director al Institutului Internaţional de Mediere, şi vom înşira în continuare, în ordinea acestuia, trăsăturile distincte ale binelui, răului şi "urâtului", câte 10 de fiecare.

Există mult bine în ADR, spune domnul Leathes, şi iată o listă a binelui:

Despre mediere in Bucuresti

Published ianuarie 16, 2013 by M P

Faptul că medierea a devenit o metodă alternativă de rezolvare a conflictelor, ADR, cu o dinamică extraordinară a dezvoltării şi implementării, mai ales în ţările occidentale, e incontestabil. Medierea se inserează cu naturaleţe în resorturile culturale, de civilizaţie ale variilor societăţi în care disputele sunt recunoscute, analizate şi privite în primul rând ca prilej de dezbatere, de negociere, fie directă, fie asistată - aşa cum se petrece în cazul angajării unui mediator. A devenit limpede pentru orice observator că evitarea, atenuarea sau rezolvarea unui conflict înafara curţilor de judecată e o componentă comportamentală necesară şi inevitabilă pe viitor. Dar, care este acest viitor al aşa numitelor modalitaţi ADR ?

Pe 4 şi 5 octombrie trecut, la Singapore, a avut loc o Conferinţă internaţională dedicată metodelor ADR, cu accent pe viitorul acestora. În Auditoriumul Curţii Supreme singaporeze, domnul Michael Leathes, fost director şi acum preşedinte de onoare al Boardului Insitutului Internaţional de Mediere, a susţinut o prezentare intitulată "Viitorul ADR pentru anul 2020". Documentul merită nu doar o amplă prezentare, dar şi o analiză pertinentă, pornind de la premisa că oferă un excelent prilej mediatorilor români de a se conecta la curentul de gândire şi tendinţele de acţiune occidentale, de a "arde" câteva etape în drumul firesc al implementării medierii în practica societăţii româneşti.

După ce constată -